România a naționalizat peste 2.500 de hectare de pădure aparținând comunității maghiare covăsnene, parte a Ținutului Secuiesc, scrie Hirado, agenția de presă a televiziunii publice din Ungaria, care citează cotidianul maghiar Haromszek.  

Astfel, Tribunalul Covasna a respins apelul Composesoratului Láros din comuna Ojdula în procesul intentat de Ministerul Finanţelor în numele statului român. Prin sentinţa definitivă şi irevocabilă pronunţată joi, completul de judecată a renaţionalizat practic peste 2.500 de hectare de pădure comunală din Ţinutul Secuiesc – arată sursa citată.

Composesoratul din comuna Ojdula, situată la marginea estică a Ţinutului Secuiesc, organizată la începutul anilor 2000 sub forma Asociaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din Extravilanul Láros al comunei Ojdula, gospodăreşte proprietăţile forestiere şi păşunile deţinute în comun de locuitorii aşezării din judeţul Covasna. Litigiul dintre Ministerul Finanţelor, care reprezintă statul român, şi composesoratul din Ojdula a început în anul 2019.

Tribunalul Covasna a pronunţat joi sentinţa sa definitivă şi irevocabilă, după patru amânări. Prin această sentinţă, tribunalul a apreciat apelul înaintat de către Composesoratul Láros, de comisiile de retrocedare a terenurilor din comuna Ojdula şi din judeţul Covasna, de parohiile romano-catolică şi ortodoxă din Ojdula, de Şcoala Gimnazială „Kun Kocsárd” din comună şi de mai mulţi membri ai composesoratului împotriva sentinţei de primă instanţă – pronunţate de Judecătoria Târgu Secuiesc în data de 17 septembrie 2024 – ca fiind neîntemeiat şi l-a respins, confirmând sentinţa de primă instanţă.

Citește și
Elevul olimpic la matematică din Caracal a fost premiat alături de profesoara sa cu 6.000 de lei, de către CJ Olt
Elevul olimpic la matematică din Caracal a fost premiat alături de profesoara sa cu 6.000 de lei, de către CJ Olt

Ce urmează după sentința definitivă a Tribunalului Covasna

Composesoratul din Ojdula a epuizat căile de atac, astfel încât chestiunea renaţionalizării terenului forestier în suprafaţă de 2.571,3 hectare a fost decisă definitiv: locuitorii satului şi-au pierdut proprietatea forestieră comună.

În consecinţă, următoarea măsură va fi declararea nulităţii titlului de proprietate – emis în anul 2002 de comisia de retrocedare a terenurilor din judeţul Covasna pe numele Composesoratul Láros din comuna Ojdula – privind 2.571,3 hectare de teren forestier; a mai multor hotărâri în materie adoptate de către comisiile de retrocedare a terenurilor din judeţ şi din comună; precum şi a tuturor hotărârilor comisiilor de retrocedare a terenurilor din judeţ şi din comună, referitoare la punerea în posesiune a Composesoratul Láros din Ojdula.

În plus, se va dispune operarea tuturor rectificărilor în cărţile funciare, anulând astfel dreptul de proprietate al Composesoratul Láros şi transcriindu-l în favoarea statului român, transferând totodată terenul forestier în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

Pădurea nu a fost naționalizată de comuniști, ci expropriată între cele două războaie mondiale

Sursa citată aminteşte că – la începutul anilor 2000 – 2.571,3 hectare de pădure şi păşuni din fostul patrimoniu al comunităţii locale au fost retrocedate Composesoratului de Păduri şi Păşuni Láros din comuna Ojdula.

În 2018, Ministerul Finanţelor a intentat un proces împotriva Asociaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din Extravilanul Láros al Comunei Ojdula, precum şi împotriva comisiilor locale şi judeţene de retrocedare, având ca obiect presupusa nelegalitate a restituirii suprafeţei de teren.

Ministerul de resort a solicitat invalidarea titlului de proprietate pe motiv că pădurea nu a fost naţionalizată de către comunişti în anul 1948, ci fusese deja expropriată între cele două războaie mondiale, iar comunitatea primise despăgubiri pentru aceasta.

Deşi procesul de expropriere a început în anul 1923, acesta nu a fost finalizat până în 1948, deoarece în opinia localnicilor suma oferită nu era echitabilă. Locuitorii comunei Ojdula au intentat un proces şi între cele două războaie mondiale, pe care l-au câştigat. La momentul naţionalizării, composesoratul figura ca proprietar în cartea funciară.