Un nou impozit în România. Cât este taxa Netflix, plătită pentru serviciile media audiovizuale la cerere

62272609
Shutterstock

Un nou impozit, cunoscut sub numele de ”taxa Netflix”, a intrat în vigoare luna aceasta și obligă toți furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere din România să plătească la stat 4% din veniturile încasate.

 

Furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere precum Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, sunt obligaţi, începând cu această lună, să plătească o taxă pentru veniturile obţinute de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept ”taxa Netflix”, informează firma de consultanţă Deloitte.

Legea care instituie această obligaţie a fost adoptată recent de Parlamentul României şi a intrat în vigoare în data de 3 iulie. Taxa a fost menţinută la nivelul din proiectul iniţial, respectiv 4% din veniturile menţionate, deşi în urma dezbaterilor din Senat, prima cameră sesizată, fusese redusă la 2%.

Citește și: Femeie din Botoșani, acuzată de două tentative de omor asupra unor bărbați. Ultima oară, el avea o lopată, ea un cuțit

"Deşi primul termen de declarare şi plată ar trebui să fie 25 august 2022, mai sunt anumite aspecte tehnice încă neclare pentru contribuabilii vizaţi. Proiectul de lege a fost elaborat în cursul anului trecut, iniţiatorii susţinând necesitatea taxei în contextul încasărilor în scădere la Fondul cinematografic, din cauza restricţiilor legate de pandemie, inclusiv închiderea sălilor de cinematograf, în timp ce piaţa platformelor de filme online a fost în plină ascensiune. Taxa se va achita la Centrul Naţional al Cinematografiei, iar o parte din fondurile astfel colectate (40%) pot merge către finanţarea directă a producţiei cinematografice locale", a precizat Ana Petrescu-Mujdei, manager senior Deloitte România.

Consultant: ”Textul de lege creează confuzie în rândul societăților vizate”

Potrivit sursei citate, baza de calcul a taxei de 4% este formată din veniturile obţinute de operatorii vizaţi de la utilizatorii români, din tranzacţii unice sau sub formă de abonament.

Aceasta se va aplica şi entităţilor nerezidente, care nu au filiale înregistrate în România, însă doar pe veniturile obţinute din ţara noastră.

Pe de altă parte, platformele care obţin venituri anuale mai mici de 65.000 de euro sau au un nivel de audienţă sub 1% raportat la numărul total de abonaţi din România vor fi exceptate, conform actului normativ menţionat.

Citește și: Hoț din Vaslui, prins după ce a rămas agățat în gardul casei pe care o prădase |FOTO

Aşadar, obligaţia de a plăti această taxă există, dar procedura de declarare şi plată încă nu a fost pusă la dispoziţia contribuabililor, precizează consultantul Deloitte.

"Mai mult, textul de lege creează confuzie în rândul societăţilor vizate - pe de o parte prevede că termenul de declarare şi plată este data de 25 a lunii următoare obţinerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conţine o menţiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligaţia să declare şi să transfere către Centrul Naţional al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru", arată aceasta.

Taxa Netflix este deja prezentă în Uniunea Europeană

Taxa Netflix este inspirată dintr-un curent mai larg, global, prezent şi în Uniunea Europeană, şi anume taxa pe serviciile digitale, dat fiind că mulţi jucători care obţin venituri din domeniul digital nu plătesc impozit pe profit în ţările în care se află consumatorii, pentru că legislaţia actuală le permite acest lucru dacă nu au prezenţă fizică în ţările respective, explică consultantul.

Astfel, există jurisdicţii europene care au introdus deja sau au în plan să aplice, unilateral, impozite pe serviciile digitale, fie asupra unui spectru mai larg de servicii digitale sau mai redus, cum ar fi "taxa Netflix" (introdusă în România), dar nivelul diferă de la caz la caz. Spre exemplu, în Franţa taxa este de 3% şi este în vigoare de la începutul anului 2019, în Marea Britanie (2%), Italia (3%) şi Austria (5%) se aplică din 2020, iar în Spania (3%) din ianuarie 2021. De asemenea, există discuţii cu privire la introducerea unei astfel de taxe şi în Olanda.

Citește și: Video. Un măgar și doi ponei au oprit trenul Oradea - Cluj. Pasagerii au coborât să-i alunge de pe șine

"Impozitarea economiei digitale este în discuţie de mulţi ani la nivel global, iar statele membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) au ajuns în 2021 la un acord pe doi piloni, care are drept scop inclusiv impozitarea companiilor din domeniu şi distribuirea unor cote din impozitul pe profit către ţările din care acestea obţin veniturile. Dar, prin semnarea acordului, statele care au introdus unilateral taxe digitale se obligă să le elimine în momentul în care vor introduce în legislaţia locală prevederile convenite la nivelul OCDE. Organizaţia internaţională a publicat, recent, normele generale pentru implementarea pilonului I din acord, referitor la distribuirea parţială a impozitelor pe profiturile înregistrate de companiile multinaţionale către statele sursă, astfel încât acesta să poată fi implementat din 2024. Pentru pilonului II, care prevede aplicarea impozitului minim pe profit la nivel global, de 15%, OCDE a lansat în dezbatere ghidul cu specificaţiile tehnice încă din decembrie 2021, iar Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Astfel, cel puţin pe termen scurt, probabil taxele actuale rămân în vigoare. În acest context, în mod similar cu alte ţări europene, a fost introdusă "Taxa Netflix" şi în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare şi plată", a mai precizat Ana Petrescu-Mujdei.

 

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
Ministrul Daea, de acord cu slujbele de pe câmp pentru aducerea ploii: ”Disperarea aceasta pe care o avem în țară”

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, aprobă slujbele religioase pentru combaterea secetei, organizate de către Arhiepiscopul Tomisului, Înalt Prea Sfinţitul Teodosie, şi de preoţi din Dobrogea.

 

Pensii 2022. Câți români și-au cumpărat până acum ani de vechime în muncă și până când mai puteți face asta

Crește de la un an la altul numărul românilor care își plătesc vechimea în muncă. Potrivit datelor oficiale, sunt deja peste 16.500 care au dat, cu această ocazie, la bugetul statului în jur de 173 de milioane de lei.  

Vârstnici bătuți și obligați să le dea banii angajaților a două cămine de bătrâni din București. Cum s-a aflat totul

Autoritatile au făcut o descoperire şocantă în două cămine de bătrâni din Capitală. Patru angajaţi i-ar fi bătut, şantajat şi obligat pe vârstnicii de acolo să le transfere bani din conturile de economii.  

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.