Ultimele cule din România, lăsate în paragină. Autoritățile dau vina pe birocrație

Grav este că unele dintre construcţiile fortificate ridicate de mica boierime, în Oltenia, sunt gata să se prăbuşească. Autorităţile încearcă să se justifice şi dau vina pe lipsa de bani şi pe birocraţie.

Cula Cioaba - Chintescu - din Șiacu, judeţul Gorj - avea pe vremuri un rol strategic însă după 1967 a fost transformată în muzeu. Clădirea cu trei etaje pridvor şi coloane din zidărie la ultimul etaj a fost abandonată după Revoluţie ca în final să ajungă o ruină.

Georgeta Molcuț, localnică: "Nimic, nimic nu s-a făcut. S-a ales praful."

Sorin Bucurescu, primar Slivilești: "Mai are un pic şi pică. Nu cred că mai există vreo soluţie să fie refăcută. Scările au putrezit, a plouat şi au putrezit scările şi stâlpii aceia de susţinere. Practic se poate prăbuşi în orice moment."

Primarul din Slivilești era conştient de situaţie încă de acum 2 ani. La acea vreme, construcţia mai putea fi vizitată...

Citește și

Mărturiile patronilor de hoteluri de pe litoral: "Am legat şezlongurile cu lanturi pentru că le furau”

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

Deşi autorităţile din Gorj sunt în posesia culei de 4 ani până acum nu au mişcat un deget. Cei responsabil dau vina pe birocraţie...

Dumitru Hortopan, director muzeul județean GORJ: "Muzeul are în administrare doar construcţia nu şi pământul de sub ea sau dimprejur. Trebuie să intrăm în contact cu proprietarul şi fie să ne doneze o parte din pământ fie să îl cumpărăm ca să putem face un proiect de restaurare a culei."

Într-o stare mult rea este cula Eftimie Nicolaescu - aflată la câţiva kilometri, în satul Runcurel. Proprietarul ei trăieşte în Bucureşti. Acoperişul culei s-a prăbuşit iar pereţii din lemn sunt putreziţi şi incojurati de buruieni.

Există şi exemple pozitive. Cula Enache Cartianu, de pildă, a fost prelutată de Muzeul Judeţean din Gorj - după ce statul i-a despăgubit pe proprietari cu 90 de mii de lei. Clădirea a fost restaurată, iar o urmaşă a foştilor proprietari a devenit ghid.

Cula este vizitată acum de peste o mie de turişti pe an. Biletul de acces costă 3,6 lei.

Maria Cartianu, ghidulei culei Cartianu: "A fost restaurată între 1992 şi 2004 şi arată aşa cum o vedeţi astăzi".

Reporter: "Cine a făcut restaurarea?"

Maria Cartianu: "Muzeul Judeţean şi Ministerul Culturii a fost implicat ca şi persoana fizică nu ai cum să întreţii asemenea casă."

Şi cula lui Gheorghe Tătărescu a fost salvată de la distrugere. Amplasta iniţial într-o zonă minieră, construcţia a fost mutată acum 15 ani la Muzeul Arhitecturii Populare de lângă Târgu Jiu şi poate fi vizitată

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5