Românii mănâncă margarină în cantități enorme, în timp ce restul lumii începe să o elimine. Ce boală gravă provoacă
În timp ce noi mâncăm 3 kilograme de margarină pe an- pe tartine, la mic dejun, dar mai ales în merdenele, cornuri și biscuiți- mai multe țări europene sunt la un pas să elimine grăsimele trans din alimentația populației.
Acestea sunt o bombă cu ceas, conform experților Organizației Mondiale a Sănătății. Acum doi ani, România a impus limite maxime ale conținutului de grăsimi din produse, dar jucătorii din industria alimentară spun ca acestea sunt permisive.
Crustă crocantă și rumenă, stratificare atractivă și coacere în doar 3 minute, deci costuri de energie mici. Majoritatea patiseriilor din România folosesc grăsimi vegetale, prelucrate industrial, ca să ajungă la starea solidă.
Potrivit Institutului Național de Statistică, românii mănâncă mai puțin de un kilogram și jumătate de unt pe an. Iar margarină, de două ori mai multă.
Dr. Laura Ene, medic diabet-nutriție: ”Generația noastră nu avea același consum de margarină precum au generațiile actuale. Pentru că noi mâncam margarină și atât. Nu aveam o asemenea varietate de covrigei, cornulețe, biscuiți, produse de patiserie, cofetărie, de snacks-uri, chipsuri”.
România are deja o lege de limitare a conținului de acizi grași trans
Supuse la coacere, grăsimile vegetale devin o sursă directă de acizi trans, care în timp se lipesc pe artere și cresc enorm riscul de boli cardiace. După douăzeci de ani de efort, mai multe țări sunt pe cale să le elimine din alimentația oamenilor.
Reprezentanții Poloniei, ai Danemarcei, ai Lituaniei, Thailandei și Arabiei Saudite au fost premiați de Organizația Mondială a Sănătății.
Reprezentantul Lituaniei: ”I-am contactat pe producători ca să-și schimbe rețetele și au reușit”.
Este o chestiune de timp, spun reprezentanții industriei alimentare, până când aceste constrângeri vor ajunge și în România.
Legea a limitat deja, cu doi ani în urmă, conținutul de acizi grași trans la 2%, la fiecare sută de grame de grăsimi din produse.
Dr. ing. Gabriela Berechet, membru al Asociației Naționale a Bucătarilor: ”Evident, industria alimentară să renunțe la grăsimile vegetale parțial hidrogenate, în favoarea untului. Doar după ce guști îți dai seama de diferența unui foietaj sau a unei merdenele făcute cu unt versus grăsimi. În favoarea untului”.
Margarina e și de 15 ori mai ieftină decât untul
Desigur, cu unt în compoziție, prețul produselor de patiserie va crește și mai mult. Sigur că unul din motivele important care îi fac pe mulți români să întindă pe pâine margarină și nu unt este prețul.
Să ne gândim că dintr-un litru de ulei de in, rapiță, soia sau floarea soarelui producătorii obțin aproape un kilogram de margarină, în timp ce pentru un kilogram de unt e nevoie de 3,5 kg de smântână, care se fac din peste 20 de litri de lapte integral.
În magazine, un kg de margarină, marcă proprie, costă de 15 ori mai puțin decât cantitatea echivalentă de unt.
În paralel cu măsurile dure interne privind grăsimile rele din alimente, țările premiate de OMS au introdus și restricții la import, pentru produse cu grăsimi parțial hidrogenate.
