Produsele de patiserie nu vor mai fi la fel de la 1 aprilie. Ce nu vor mai conține
De joi, producătorii dar şi proprietarii de restaurante şi fast food-uri sunt obligaţi să reducă acizii graşi din alimente. Sunt cele mai dăunătoare grăsimi pe care le putem găsi în patiserie şi panificaţie, margarină, chipsuri sau carne prăjită.
Cresc riscul de atac cerebral, infarct sau diabet. Legea stabileşte că într-un aliment nu trebuie să fie mai mult de 2 grame de acizi trans la suta de grame de produs. Cine nu respectă, primeşte amendă de până 30.000 de lei.
Acizii graşi trans sunt cele mai periculoase grăsimi din alimente. Cresc nivelul colesterolului rău şi îl scad pe cel bun. Această combinaţie duce la apariţia unor afecţiuni cardiace. Dar totodată, creşte riscul de infarct, de atac cerebral, diabet sau cancer. Se estimează că reducerea grăsimilor trans în alimente ar duce la salvarea a 2.000 de persoane, doar în România.
Alexandru Ciric,directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare: "Pentru un consumator, pericolul este destul de mare. Pericolul de deces prin boli cardiovasculare la nivel European se situează între 20 şi 32 la sută."
Acizii graşi trans se găsesc în mod natural în anumite tipuri de carne şi în lactate grase. Dar rău ne fac cele artificiale, care apar atunci când producătorii transformă uleiul vegetal din lichid în solid. Uleiul capătă astfel consistența untului şi poate fi folosit în industria alimentară.
Găsim acizi graşi trans în sute de produse: prăjeli de tot felul, creme tartinabile, supe la plic, sosuri, napolitane, biscuiţi, chipsuri sau popcorn. Când vine vorba de margarină, sunt producători care spun că au renunţat la metoda de fabricaţie care ar fi adus un aport mare de acizi graşi trans. Specialiştii spun că una dintre principalele surse de grăsimi sunt prăjelile repetate în acelaşi ulei. Şi ne dau exemplul gogoşilor şi al cartofilor prăjiţi din fast food-uri.
Conf. Dr. Nicoleta Chira, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor Universitatea Politehnică Bucureşti: "Cel mai bine ar fi o singură dată de două, de trei, dar cu durată mică între prăjiri. Vedeţi că de multe ori trecem pe lângă aceste mici afaceri şi pur simplu ne şochează mirosul neplăcut care se degajă de la procesul de prăjire. Mirosul ăla neplăcut e generat de nişte produşi de degradare ai grăsimilor care sunt nocivi pentru sănătate."
Trei ani i-a luat Parlamentului să aprobe legea care limitează cantitatea de acizi graşi trans în alimente. Se aplică de la 1 aprilie şi stabileşte că într-o sută de grame de produs nu trebuie să fie mai mult de 2 grame de grăsimi.
Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: Niciun producător dintre cei mai mari nu a fost surprins de această decizie. Acizii graşi de acest tip au fost complet scoşi din producţie.
Reporter: Credeţi că sunt mulţi care nu respectă?
Sorin Minea, preşedinte Romalimenta: Toţi cei care sunt neverificaţi, care nu au acte, care lucrează la negru, care nu au niciun fel de buletin de analiză."
Legea se aplică tuturor produselor alimentare destinate consumatorilor, inclusiv cele de la restaurante, autoserviri şi fast food-uri.
Alexandru Ciric, directorul Institutului pentru Cercetări Alimentare: "În cazul unităţilor de restauraţie colectivă, catering, restaurante, o şarjă însemna o zi. În fiecare zi se produce un alt produs. Este foarte greu de verificat de către autorităţi."
Cine nu respectă legea riscă amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei, care pot fi date de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Ministerul Sănătăţii.
Legea nu prevede însă nimic despre etichetarea produselor, aşa cum se întâmplă în alte state europene care au adoptat aceste reguli de mulţi ani. Producătorii din România nu sunt obligaţi să scrie cantitatea de acizi graşi trans pe etichete, ci doar pe cea de acizi graşi saturaţi. Unii au anunţat însă că vor face acest lucru chiar dacă nu este impus de lege. La fel şi două mari rețele comerciale, vor scrie pe etichete cantitatea de acizi graşi trans din produsele proprii.
