Novacul afumat din Ţară Bârsei face profit după certificarea europeană. Recomandarea bucătarului

×
Publicitate

La nici trei luni de la obţinerea certificării europene, novacul afumat din Ţară Bârsei le-a adus deja producătorilor o creştere substanţială în vânzări.

Peştele se vinde în Franţa, Italia şi Austria, iar în această toamna va fi promovat la cel mai mare târg agroalimentar din Germania. Este al patrulea aliment românesc recunoscut şi protejat la nivel european, după magiunul de Topoloveni, telemeaua de Ibăneşti şi salamul de Sibiu.

Paşaportul european pentru novacul din regiunea Braşovului era râvnit de fabricanţi de peste şase ani. L-au obţinut la începutul verii.

RUXANDRA COC, REPREZENTANT PRODUCĂTOR: ”De când documentaţia a fost aprobată şi avem indicaţie geografică protejată, vânzările au înregistrat un trend ascendent de aproximativ 10 la sută. Vindem în Franţa, dar avem colaborări şi în Germania, Austria, Italia.”

Comisarii europeni au recunoscut că acest pește de munte are calităţi net superioare varietăţii de șes, pe care românii le ştiu mai bine, dar îl aleg cu reticenţă.

”E gras, novacul e un peste gras”, spune un client.

Faţă de novacul crescut la ses, care ajunge la maturitate în 2 ani, cel din Ţară Bârsei e gata de pescuit la năvod după 3 ani. Datorită condiţiilor de mediu, are de două ori mai puţină grăsime. Se prelucrează în fileuri şi se afumă la cald, cu lemn de fag. Produsul finit costă în magazine în jur de 60 de lei kg.

”M-am gândit la o salată simplă, condimentată cu ulei de măsline. Italienii mănâncă peste afumat, de multe ori se mănâncă doar cu lămâie. Cu portocală, mai mănâncă ei”, ne spune un chef.

De fapt, şi novacul neafumat se conformează gusturilor mediteraneene. Aici, bucătarul face un pat din ardei gras, vinete, muguri de pin, tije de ţelină şi ceapă.

Peştele condimentat cu rozmarin, salvie şi usturoi e învelit în hârtie de copt şi legat că o uriaşă bomboană, care se ține la cuptor 30-35 de minute.

Ingredientele premium sunt prima condiţie, că şi alte produse autohtone, să între pe lista scurtă a alimentelor certificate european. Pe masa Comisiei sunt în evaluare încă două propuneri: cârnaţii de Pleşcoi şi caşcavalul de Săveni.

Între timp, producătorii de salam de Sibiu au început să exporte în Spania, Anglia, China şi Canada. Şi primele 300 de kilograme de telemea de Ibăneşti au plecat spre Statele Unite.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Noul sediu al Serviciului de Paşapoarte, din mall-ul Plaza România, va fi deschis de luni, de la ora 8.30

Noul sediu al Serviciului de Paşapoarte Bucureşti va fi deschis de luni, de la ora 8.30, în mall-ul Plaza România şi va prelua activitatea a trei puncte de lucru din Capitală, care vor fi închise.

"Clientul misterios", modalitatea patronilor de a-şi verifica angajaţii

Oamenii ajung să renunţe la anumite tipuri de servicii, din cauza comportamentului celor care îi servesc. 8 din 10 angajaţi ai magazinelor de încălţăminte şi îmbrăcăminte din România nu oferă consultanță clienţilor.

Cea mai mare hartă vie din lume a fost realizată, vineri seară, în judeţul Mureş

Peste 1.000 de oameni s-au adunat în Piaţă Obor din oraşul Târnăveni, îmbrăcaţi în tricouri albe cu scopul de a intră în Cartea Recordurilor.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.