De ce nu se aplică în România legea ”51% alimente locale”, aprobată acum un an

×
Publicitate

Legea care îi obligă pe marii comercianţi să aibă 51 la sută alimente româneşti întârzie să fie aplicată.

După ce Bruxelles-ul a constatat că încalcă prevederile europene, parlamentarii s-au apucat să schimbe legea aprobată acum un an.

Dar nici ultimele modificări nu ar putea primi "verde" de la Comisia Europeană. De exemplu, oficialii vor să limiteze practica marilor hipermarketuri de a cere reduceri de preţuri de la producători, dar Guvernul îi avertizează că ar încălca, din nou, normele europene.

Parlamentarii vor ca marile magazine să nu mai poată pretinde reduceri mari de preţ atunci când cumpără marfă de la un producător. Până acum, de exemplu, când lua 10 tone de roșii de la o seră, reprezentantul hypermarketului putea cere ca preţul să coboare şi cu 25 la sută.

Politicienii vor plafonarea la 8 la sută, ca să-l protejeze pe micul producător.

Ioan Munteanu, președintele comisiei de agricultură din Camera Deputaților: ”Impuneau diferite prestări de servicii care care urcau preţul până acolo şi atunci producătorul suferea foarte mult, pierdea foarte mult din valoarea produsului.”

Numai că Guvernul consideră că limitarea rabatului la 8% ar fi o intervenţie artificială în piaţă, în activitatea firmelor, şi o limitare a liberei circulaţii a mărfurilor. Culmea este că nici parlamentarii nu cred în această plafonare.

Aşa că legea ”51% alimente locale” nu se aplică. Aşteaptă undă verde de la Bruxelles, însă comercianţii fac pregătiri.

Hipermarketurile caută producători locali, pentru că românii vor să cumpere cât mai multe alimente făcute la noi în ţară. Doar că ai noştri producători nu ţin pasul cu cererea în creştere.

Numai în prima jumătate a anului, am importat alimente în valoare de 3 miliarde de euro, dublu faţă de aceeaşi perioada din 2008.

Cumpărător: ”Preferăm româneşti, dacă găsim, dar nu prea găsim. N-am găsit păstârnac, ţelină, ceapă românească!”

Turist francez: ”În Franţa nu prea sunt produse străine în magazinele alimentare.”

Legea care îi obligă pe marii comercianţi să aibă pe rafturi 51% produse autohtone a pornit cu stângul.

Criticată pentru că limitează accesul mărfurilor de import pe piaţă noastră ea a fost modificată de nenumărate ori.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
O femeie din Iași susține că un vecin a încercat să o violeze în propria casă

Scandal într-o comună din Iaşi. O femeie de 64 de ani susţine că vecinul ei, cu 10 ani mai tânăr, ar fi intrat peste ea în casă şi ar fi încercat să o violeze.

Zeci de mii de pelerini, la mănăstirea Nicula. Icoana de aici ar face minuni

În ajun de Sfânta Maria, zeci de mii de credincioși au ajuns la mănăstirea Nicula din județul Cluj că să se roage la Icoana Făcătoare de Minuni.

Soluţia inedită a fermierilor din Braşov: roşiile vândute la bistro

Temperaturile foarte ridicate le dau mari bătăi de cap fermierilor, care s-au trezit cu sute de kilograme de legume, coapte înainte de vreme. În Braşov însă, s-a găsit o soluţie ieşită din tipare.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.