Occident si estul lumii. Pretul mai mare al produselor din strainatate inseamna si calitate: "Treptat ne vom educa si noi!"

×
Codul embed a fost copiat

STANDARD PENTRU EST, episodul 5. Specialistii in chimie aplicata de la Universitatea Politehnica din Capitala sustin ca romanii folosesc creme cu factor 50+, mai ales pentru copii, fara sa stie ca acestea contin o concentratie mare de substante.

Acestea - e drept - ecraneaza razele soarelui, dar odata ajunse in sange pot avea efect toxic.

In alte tari, marii producatori livreaza doar creme cu factor 30 sau 15. Le gasim si aici, doar ca in Romania nimeni nu spune ca acestea sunt de fapt superioare calitativ si mai usor acceptate de organism.

Si mai putin se vorbeste despre diferentele de calitate la parfumuri, sapunuri, sau paste de dinti.

Cand vine vorba de produse alimentare, producatorii si importatorii pot invoca existenta unui dublu standard la produse, in functie de adaptarea retetelor la gustul si preferintele consumatorilor dintr-o tara sau alta.

Citește și
detergent
Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania
„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Dar ce justificare poti gasi in cazul detergentilor, parfumurilor si al produselor de infrumusetare, daca intre ele exista diferente mari calitative?

Suntem in laboratorul unei companii din Ilfov, specializata in teste de sanitatie, analize fizico-chimice si analize microbiologice la marfurile care se produc si se vand pe piata din Romania. Au circa 80.000 de testari pe an, iar una dintre ele vizeaza doua pungi de detergent automat pentru rufe, una cumparata dintr-un supermarket din Israel si alta din Romania.

Provin de la acelasi producator, un gigant mondial, dar cel mai probabil continutul a fost obtinut in fabrici diferite din Europa, mai ales ca firma mama are linii de productie si in tara noastra.

Directorul laboratorului sustine ca cel mai bun indicator pentru calitatea detergentilor este concentratia de substante active. Iar la analiza celor doua probe, a reiesit o diferenta semnificativa, insa sensul ca produsul de la noi ar avea putere de spalare mai mica.

Nastasia Belc, director IBA: "Nu este etic. Hai ca la produse alimentare… luam sampon, pasta de dinti, cel putin la cosmetice, la alimente paine, mai degresat…ai o oferta. Denumeste-l altfel, nu mai imi spune ca e tot ala!"

Descrierea produsului spune si in Israel si in Romania ca detergentul e obtinut cu o tehnologie germana si include un mix de enzime ce permite indepartarea petelor chiar si la 20°.

Kilogramul in Israel a costat 3 euro, in timp ce in Romania costa 10 lei, adica putin peste 2 euro.

Asadar, o diferenta de pret de 33 de procente, care poate acoperi in acest caz si diferenta de calitate, ce poate fi justificata prin tariful mai mare, platit la casa, in supermarketul israelian.

Nastasia Belc, director IBA: "Oamenii trebuie sa fie educati, sa stie sa aleaga! Treptat ne vom educa si noi!"

Cele mai multe magazine cu marfa nemteasca se gasesc la Sibiu. Le gasesti in fiecare cartier, ba chiar un investitor care detine o firma de transport international a deschis 3 buticuri, pentru ca vanzarile ii merg foarte bine. Culmea e ca, desi cumpara de la furnizori din Germania, si in cantitati mai mici decat marii importatori de la noi, produsele din astfel de magazine sunt de cele mai multe ori mai mici decat in hipermarket sau supermarketuri ale lanturilor consacrate.

O femeie a cumparat un detergent adus din Germania, avand acasa acelasi produs, dar pentru piata romaneasca. A vrut sa faca demonstrativ, comparatia, intre cele doua articole similare ca ambalaj.

Au urmat concluziile.

Vanzatoare: "E mai concentrat…"

Nu e usor sa identifici diferente clare intre doua produse cu acelasi ambalaj, mai ales cand ambele provin din strainatate, adica niciunul nu are materii prime din Romania. Dar romanii care traiesc in alte tari fac diferenta, atunci cand vina acasa la rude.

Si mai nou exista o noua nisa in comertul de la noi - magazine cu marfa din Occident. Mici buticuri de cartier, unde poti gasi de la dulciuri si produse alimentare, la detergenti, cosmetice si cele mecesare pentru curatenia in gospodarie. Produsele sunt cumparate din tari ca Germania, Marea Britanie, Franta sau Italia, si iti dai seama ca au fost facute pentru piete din Vestul continentului, pentru ca ambalajele nu au mentiuni nici in limba romana, nici in maghiara sau alte limbi est europene.

In Bistrita-Nasaud sunt deja 3 magazine cu produse aduse direct de la furnizori din Germania.

In Capitala gasesti magazine ale unor romani care au trait in Italia sau Marea Britanie si care au speculat aceasta nisa, a aducerii de produse destinate acestor tari. De altfel, pe asta s-a bazat strategia de afaceri a tuturor celor care au deschis aceste mici bussinessuri.

Romania e membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana.

Avand acest statut, poate impune un standard intern doar la anumite produse, pentru ca legislatia romaneasca este considerata complementara legislatiei europene. Altfel spus, autoritatile de la noi nu au puterea de a dicta in niciun fel in privinta dublului standard.

E o piata europeana libera, in care doar consumatorul poate dicta succesul unor produse cu calitati diferite.
 

Articol recomandat de sport.ro
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5
Citește și...
Occident si estul lumii.
Occident si estul lumii. "Romania, te iubesc" arata diferenta dintre marfa vanduta la noi si cea din statele vest-europene

STANDARD PENTRU EST, episodul 4. Revenim in laboratoarele specialistilor, pentru a demonstra ca exista o diferenta intra marfa care se vinde la noi si cea din statele vest-europene.

Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania
Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania

Standard pentru Est, episodul 13. Un detergent vandut in Germania spala mai bine decat acelasi produs care este vandut pe piata din Romania.

Dublu standard si in privinta parfumurilor din Romania si din Vest. De ce in cazul celor de la noi mirosul dispare mai rapid
Dublu standard si in privinta parfumurilor din Romania si din Vest. De ce in cazul celor de la noi mirosul dispare mai rapid

Standard pentru Est, episodul 12. Reteta este la fel, esentele se simt la fel de intens, pe moment, insa mirosul nu persista in timp.

Diferente intre sapunul, pasta de dinti si whisky-ul din Romania si cele din Occident. Ce au aratat analizele din laborator
Diferente intre sapunul, pasta de dinti si whisky-ul din Romania si cele din Occident. Ce au aratat analizele din laborator

Standard pentru Est, episodul 11. Care este secretul care face ca un sapun de maini din Germania sa fie mai bun decat unul de la noi, desi ambele au acelasi ambalaj si, teoretic, aceeasi compozitie?

Recomandări
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A început votul în diaspora: Cum poți vedea cea mai apropiată secție de votare

A început votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale. Românii din străinătate au la dispoziție trei zile pentru a-și alege președintele.

Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi

Mai sunt doar trei zile până la primul tur al alegerilor prezidențiale, iar ultimul sondaj arată noi evoluții în lupta pentru turul al doilea: George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi.

Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”
Supraconsumul și poluarea cu microplastice ne omoară cu zile. “Consumăm toți echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”

Supraconsumul și poluarea cu microplastice au ajuns la niveluri atât de mari încât “fiecare dintre noi consumăm echivalentul unei cărți de credit pe săptămână”.