Drumul legumelor româneşti către pieţele polonezilor, bulgarilor sau ungurilor. Cum au ajuns agricultorii în situaţia asta
Când nu lăsăm marfa să se strice pe câmp, o vindem polonezilor, bulgarilor sau ungurilor. În lipsa fabricilor de procesare şi a unui lanţ eficient, între producător şi marile magazine, agricultorii noştri nu au de ales.
Castraveţii care se coc aici sunt muraţi de vecini şi în final se întorc în ţară sub formă de conserve, doar că de 20 de ori mai scumpi.
De cum răsare soarele, în piaţa de la Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, este agitaţie. Oamenii se luptă pentru un loc în care să îşi expună cât mai bine roşiile, castraveţii, ardeii şi dovleceii de calitate. Cei care vor să scape repede de legume se îndreaptă spre camioanele cu numere străine.
Intermediarii îi ajută pe străini să se înţeleagă cu ţăranii şi să obţină cel mai bun preţ. Astfel câştiga şi ei.
Datele Direcţiei de Statistică arată că, în sezonul legumelor, judeţul Galaţi înregistrează exporturi de sute de mii de euro. Anul trecut, de exemplu, în mai-iunie, agricultorii au încasat de 4 ori mai mulţi bani decât în 2016 din vânzarea de legume peste graniţă.
Producătorii spun însă că nu ei s-au îmbogăţit, ci intermediarii şi procesatorii. Pentru că e marfă multă, au ajuns să o dea pe mai nimic, după ce au muncit din greu în solarii pe o căldură infernală, îngrijind cu atenţie fiecare fir.
Cei care au reuşit să se constituie în asociaţii, îşi vând legumele direct în hipermarketuri. Însă, pentru că este vorba despre cantităţi mari, primesc şi ei, în cele mai multe cazuri, cel mult 50 de bani pe kilogramul de castraveţi, un leu pe roşii şi trei lei şi jumătate pentru ardei.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: agricultura, intermediari, legume, preturi,
