Adevarul din spatele fructelor de mare gatite in restaurantele de pe litoral. Secretele celor mai gustoate retete
Romanii isi diversifica alimentatia si au dat de gustul caracatitei, ori a stridiilor, incercate prin vacantele petrecute prin Mediterana.
Intorsi pe litoralul autohton, multi le-au cerut maestrilor nostri bucatari astfel de bunatati, iar acestia au incercat sa raspunda provocarii. Este bine insa sa stiti adevarul. Fructele de mare gatite aici sunt in proportie de 80 la suta aduse din strainatate. Avem si noi la Marea Neagra, dar nu foarte sofisticate.
Clientii sofisticati vor ca si retele clasice sa se schimbe. Nu refuzam pestele de Marea Neagra sau de Dunare, dar prezentarea trebuie sa fie exceptionala. Cum ar fi...mamaliga reinventata, cu rulou de rosii uscate cu alge marine si trufe.
Chefii unui alt restaurant pescaresc ne cuceresc cu o explozie de gusturi si culori.
Chef: "Saint Jacques, caracatita, baby sepie. Cu usturoi, vin alb, cimbru si zeama de lamaie, ulei de masline si apoi pe gratar."
Maestrul bucatar ne dezvaluie si un secret: ca sa fie frageda, caracatita se fierbe in apa cu vin rosu, zeama de lamaie, foi de dafin si boabe de piper. Apoi, unsa cu ulei de masline se arunca pe plita.
Un alt bucatar a scos insa din arhive o reteta arhaica de bors de peste si fructe de mare, fierte in lapte si smantana, aromatizat cu usturoi si leustean.
Bucatar: "Se face cu un peste afumat, eu am preferat batogul de crap. Rapane si midii, are foarte multe legume. Se mai pun si ciulini de balta."
Din pacate, Marea Neagra nu are ecosistemul potrivit pentru supravietuirea unor specii precum caracatita si calamarii, care traiesc in ape cu salinitate ridicata. In plus, din cauza prezentei masive pe fundul marii a hidrogenului suflurat, putine specii de creveti si moluste s-au putut adapta iar paradisul lor ramane, mai aproape de noi, Mediterana.
Totusi, cele mai cautate fructe de mare autohtone sunt melcii in forma de ghioc, rapanele, pe tabla cu mujdei de usturoi, delicioasele midii, scoicile brune, mari uneori cat palma, si micii creveti, numiti in popor garizi, prajiti cu sare grunjoasa.
Marian Cuzdrioreanu, presedinte RO-FISH: "Gusturile au evoluat in ultimii 20 de ani de cand am putut sa calatorim. Au descoperit gustul fructelor de mare prin aceste calatorii si
atunci au venit si au cerut, au devenit o necesitate."
La Agigea, exista o crescatorie care livreaza scoici de Marea Neagra catre supermarketuri si restaurante. Proprietarul ei a incercat si aclimatizarea delicioaselor stridii dar, deocamdata, nu a reusit.
Chiar daca am inceput si noi sa mancam fructe de mare si peste, mai avem pana sa-i ajungem pe italieni sau francezi: romanii cosuma 5 kilograme de peste anual, in timp ce media europeana este de peste 20 de kilograme.
