Studiu: Una dintre cele mai comune infecții în rândul tinerilor provoacă scleroza multiplă, maladie incurabilă
Virusul Epstein-Barr, care provoacă mononucleoza, iniţiază o reacţie a sistemului imunitar ce poate afecta creierul şi contribui astfel de declanşarea sclerozei multiple (SM), conform unei noi cercetări a Institutului Karolinska din Suedia.
Ipoteza că virusul Epstein-Barr (EBV) cauzează scleroza multiplă a fost studiată de mulţi ani de către diverse grupuri ştiinţifice. Acum, o nouă cercetare, publicată marţi în revista Cell, cuprinde date suplimentare care confirmă legătura dintre cele două patologii.
Circa trei milioane de persoane din întreaga lume suferă de scleroză multiplă, o boală autoimună inflamatorie cronică şi incurabilă, în care sistemul imunitar atacă sistemul nervos central şi afectează neuronii şi măduva spinării.
Este cunoscut că toate persoanele care dezvoltă scleroză multiplă au avut mononucleoză infecţioasă, sau "boala sărutului", afecţiune cauzată de un virus ce infectează de obicei tinerii şi care adesea nu prezintă simptome, dar modul în care acest virus contribuie la declanşarea sclerozei multiple încă nu este pe deplin înţeles.
Noul studiu arată că, atunci când sistemul imunitar combate virusul Epstein-Barr, unele celule T, care în mod normal atacă virusul, pot reacţiona şi să atace de asemenea o proteină a creierului, anoctamina-2 (ANO2).
Prin acest fenomen, denumit mimetism molecular, celulele imunitare confundă proteinele propriului organism cu cele ale virusului. Echipa care a efectuat studiul a descoperit de asemenea că aceste celule T cu reacţie încrucişată sunt semnificativ mai numeroase la persoanele cu scleroză multiplă decât la persoanele sănătoase.
Descoperirea ”deschide ușa către noi tratamente”
"Rezultatele noastre oferă dovezi asupra mecanismului prin care răspunsurile imunitare faţă de virus pot afecta direct creierul în scleroza multiplă. Este vorba despre o patologie neurologică complexă şi este posibil ca mecanismele moleculare să varieze de la un pacient la altul", explică autoarea principală a studiului, Olivia Thomas, de la Departamentul de Neuroştiinţă Clinică a Institutului Karolinska.
Studiul are la bază cercetări anterioare care arată că anticorpii direcţionaţi greşit în urma infecţiei cu virusul Epstein-Barr pot juca un rol important în dezvoltarea sclerozei multiple.
Pentru a valida această constatare, echipa de cercetători a analizat probe de sânge ale unor persoane cu scleroză multiplă şi le-a comparat cu cele ale unor persoane sănătoase.
Cercetătorii au reuşit astfel să izoleze celule T care reacţionează atât la proteina EBNA1 a virusului, cât şi la proteina ANO2 în cazul persoanelor cu scleroză multiplă. Mai mult, experimentele efectuate pe şoareci au demonstrat că aceste celule pot exacerba simptome similare celor din scleroza multiplă şi pot provoca leziuni cerebrale.
Conform autorilor studiului, aceste rezultate ajută la explicarea motivului pentru care unele persoane dezvoltă scleroză multiplă după o infecţie cu Epstein-Barr, iar altele nu.
Deşi nu există la ora actuală nicio modalitate de a preveni sau de a trata eficient infecţia cu virusul Epstein-Barr, cercetătorii cred că un vaccin împotriva acestui virus sau ţintirea acestuia cu medicamente antivirale specifice ar putea ajuta la prevenirea sau vindecarea sclerozei multiple.
Prin urmare, această descoperire "deschide uşa către noi tratamente care ţintesc aceste celule imunitare cu reacţie încrucişată. Întrucât în prezent se află în etapa de testare în studii clinice mai multe vaccinuri împotriva virusului Epstein-Barr şi medicamente antivirale, rezultatele ar putea fi de mare importanţă pentru eforturile viitoare preventive şi terapeutice", estimează unul dintre coordonatorii acestui studiu, Tomas Olsson.
