Postul intermitent, denumit și „dieta deceniului” poate crește riscul de deces cardiovascular, arată un nou studiu
Un nou studiu de amploare arată că postul intermitent practicat pe termen lung, cu ferestre de alimentație mai scurte de 8 ore, poate crește semnificativ riscul de deces din cauze cardiovasculare.
Postul intermitent a devenit dieta deceniului. Promite să „pirateze” biologia fără corvoada de a număra caloriile sau de a elimina carbohidrații: trebuie doar să schimbi când mănânci, nu neapărat ce mănânci. Moguli din tehnologie îl recomandă, iar vedetele de la Hollywood susțin că le menține în formă, relatează BBC.
Până acum, știința părea să susțină această practică. Cercetările arată că prelungirea perioadei de repaus alimentar peste noapte poate îmbunătăți metabolismul, sprijini repararea celulară și chiar prelungi viața. Totuși, nutriționiștii avertizează de mult timp că săritul peste mese nu este o soluție magică – și poate fi riscant pentru persoanele cu afecțiuni medicale.
Postul intermitent presupune limitarea perioadei de alimentație la un interval zilnic scurt, adesea de opt ore, urmat de o pauză de 16 ore fără hrană. Alte diete cu restricții de timp, precum planul 5:2, limitează caloriile în anumite zile ale săptămânii, nu în anumite ore.
Risc ridicat de boli cardiovasculare
Acum, un prim studiu de amploare de acest tip ridică un semnal de alarmă serios. Cercetătorii, analizând date de la peste 19.000 de adulți, au descoperit că persoanele care mâncau într-un interval mai mic de opt ore pe zi aveau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cei care își împărțeau mesele pe durata a 12-14 ore.
Un risc cardiovascular crescut înseamnă că, pe baza sănătății, stilului de viață și istoricului medical, o persoană are șanse mai mari să sufere de probleme precum infarct sau accident vascular cerebral.
Legătura cu mortalitatea generală (decese din orice cauză) a fost mai slabă și inconsistentă, dar riscul cardiovascular crescut s-a menținut indiferent de vârstă, sex sau stil de viață – chiar și după analize riguroase.
Cu alte cuvinte, studiul a găsit o legătură slabă cu mortalitatea generală, dar o creștere semnificativă a riscului de deces cardiovascular. Autorii subliniază că studiul nu dovedește o relație de cauzalitate, dar semnalul este suficient de puternic pentru a pune sub semnul întrebării ideea că postul intermitent este complet lipsit de riscuri.
Cercetătorii au monitorizat adulți americani timp de opt ani. Pentru a înțelege obiceiurile alimentare, participanții au fost rugați să descrie tot ce au mâncat și băut în două zile diferite, la aproximativ două săptămâni distanță. Din aceste informații, cercetătorii au estimat „fereastra” medie zilnică de alimentație a fiecărei persoane, tratând-o ca fiind reprezentativă pentru obiceiurile pe termen lung.
Rezultatul? Cei care mâncau în intervale scurte de timp (sub 8 ore) prezentau un risc semnificativ mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cei care aveau o alimentație distribuită pe 12-14 ore.
Acest risc crescut a fost valabil în toate categoriile socio-economice și a fost cel mai accentuat în rândul fumătorilor și al persoanelor cu diabet sau boli cardiace, sugerând că aceste grupuri ar trebui să fie deosebit de prudente cu regimurile restrictive pe termen lung.
Cercetătorii au ajustat datele în funcție de calitatea dietei, frecvența meselor și gustărilor, precum și alți factori de stil de viață.
Prof. Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului spune că dieta joacă un rol major în diabet și boli de inimă, așa că asocierea cu mortalitatea cardiovasculară nu e surprinzătoare.
„Ce este neașteptat este că o fereastră alimentară atât de scurtă, urmată pe termen lung, este asociată cu un risc crescut de moarte din cauze cardiovasculare”, spune Zhong, epidemiolog la Universitatea de Medicină Shanghai Jiao Tong.
Aceasta contrazice convingerea populară – susținută de studii pe termen scurt – că alimentația restricționată în timp ar îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și metabolică.
Avantajele și dezavantajele fastingului
Într-un editorial din aceeași revistă, Prof. Anoop Misra, un endocrinolog de top, a analizat avantajele și riscurile postului intermitent.
Pe partea pozitivă, mai multe studii sugerează că poate ajuta la pierderea în greutate, îmbunătățirea sensibilității la insulină, reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea profilului lipidic, cu unele dovezi privind efectele antiinflamatoare.
Postul poate de asemenea să ajute la controlul glicemiei fără a impune numărarea strictă a caloriilor, se potrivește cu posturile religioase sau culturale și este ușor de urmat.
„Totuși, dezavantajele potențiale includ deficiențe nutritive, creșterea colesterolului, senzație excesivă de foame, iritabilitate, dureri de cap și dificultăți în a menține acest stil alimentar pe termen lung”, avertizează Prof. Misra.
Pentru persoanele cu diabet, postul nesupravegheat poate duce la scăderi periculoase ale glicemiei, iar în cazul persoanelor în vârstă sau cu afecțiuni cronice, postul prelungit poate accentua fragilitatea sau pierderea masei musculare.
Prof. Zhong a spus că persoanele cu boli cardiovasculare sau diabet ar trebui să fie prudente înainte de a adopta o fereastră alimentară de 8 ore. Rezultatele subliniază nevoia de sfaturi nutriționale personalizate, adaptate stării de sănătate și bazate pe dovezi actualizate.
„Pe baza dovezilor actuale, este mai important ce mănânci decât când. Cel puțin, ar trebui evitat postul cu fereastră de 8 ore pe termen lung, dacă obiectivul este prevenirea bolilor cardiovasculare sau creșterea longevității.”
