Reformă în sistemul sanitar. Ce schimbări aduc măsurile puse de Ministerul Sănătății în dezbatere publică

De asemenea, creşte valoarea punctului pentru serviciile medicale în ambulatoriu şi se facilitează accesul pacienţilor la cabinetele medicilor de familie, întărindu-se totodată rolul acestora în sistem.

„Respect pentru pacienţi, demnitate pentru personalul medical, responsabilitate pentru spitale – o reformă absolut necesară, pusă în transparenţă decizională. Reforma în sănătate nu se face cu lozinci, ci cu reguli clare şi cu curajul de a schimba vechile practici. Ministerul Sănătăţii a pus în transparenţă decizională proiectul unei ordonanţe care aduce măsuri concrete pentru pacienţi şi pentru cei care conduc unităţile medicale”, a scris miercuri seară, pe Facebook, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.

El anunţă că a avut consultări cu profesionişti din sănătate, cu sindicatele, cu asociaţii de pacienţi şi cu experţi din industrie.

Rogobete menţionează că toate observaţiile şi propunerile au fost analizate pentru ca textul final să răspundă corect nevoilor reale.

Citește și

Spitale din România se modernizează cu bani UE. Cum s-a transformat o unitate medicală din Sibiu

„Nu este vorba despre austeritate, ci despre eficientizarea resurselor şi despre un sistem mai funcţional, mai echitabil şi mai transparent”, a mai transmis ministrul.

Mai mult, el detaliază prevederile documentului supus dezbaterii publice:

► Consorţii medicale pentru servicii mai bune – Spitalele vor putea să se asocieze între ele pentru activităţi medicale comune, cercetare, investiţii, dar şi achiziţii de medicamente şi echipamente.

► Manageri evaluaţi pe performanţă – Până acum, criteriile de performanţă erau învechite şi nu reflectau adevărata eficienţă administrativă şi managerială. Prin această modificare, se introduc criterii clare de management, indicatori de performanţă relevanţi şi o regândire completă a modului în care se organizează concursul.

„Managerii vor încheia contracte de maximum 4 ani, evaluate anual pe baza acestor indicatori clari. Dacă nu îşi ating obiectivele, contractele încetează”, precizează Rogobete.

► Şefi de secţie cu atribuţii clare şi responsabilitate – Şefii de secţie, laborator sau servicii medicale vor avea contracte de administrare, cu evaluare anuală.

► Cabinete de medicină de familie mai accesibile şi un rol consolidat în sistem – Toţi pacienţii trebuie să poată accesa medicul de familie. Cabinetele de medicină de familie pot înfiinţa cel mult două puncte secundare de lucru, dacă medicul solicitant asigură un program fracţionat de minimum 5 ore pe săptămână, în norma sa de bază sau suplimentar acesteia. În plus, din 2026, finanţarea medicilor de familie se va baza preponderent pe serviciile efectiv acordate pacienţilor – 80% plată pe serviciu şi doar 20% plată per capita.

► Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate – Valoarea punctului în ambulatoriu creşte la 6,5 lei de la 1 octombrie şi la 8 lei de la 1 ianuarie.

► Card european de sănătate cu valabilitate extinsă – O măsură simplă, dar importantă, care reduce birocraţia şi oferă siguranţă pacienţilor atunci când au nevoie de îngrijiri medicale în străinătate. Se prelungeşte valabilitatea cardurilor cu 10 ani de la emitere pentru pensionarii peste 65 de ani, respectiv pentru copiii până la împlinirea vârstei de 18 ani.

► Finanţare transparentă şi bazată pe performanţă pentru spitale – Se introduce o metodologie unitară de alocare a fondurilor, ţinând cont de volumul şi complexitatea cazurilor, gradul de utilizare a capacităţii şi eficienţa spitalului. Spitalele vor fi finanţate corect, pe baza nevoilor reale şi a performanţei medicale.

Potrivit ministrului Sănătăţii, metodologia va ţine cont de criterii clare şi obiective:

-ponderea cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor spitalului;

-ponderea influenţelor financiare în veniturile spitalului provenite din contractul cu casa de asigurări de sănătate;

-ponderea influenţelor financiare în totalul cheltuielilor salariale ale spitalului;

-indicatori de activitate şi performanţă medicală, precum volumul şi complexitatea serviciilor oferite, gradul de utilizare a capacităţii spitalului şi eficienţa utilizării resurselor;

-raportarea sumelor alocate la disponibilităţile financiare ale Fondului şi priorităţile strategice stabilite pentru finanţarea sistemului sanitar.

„Metodologia include, după caz, mecanisme speciale pentru unităţile care au o activitate complexă sau strategică, precum cele cu programe naţionale de sănătate sau cu rol regional/naţional. Astfel, spitalele cu specific medical complex vor primi fonduri corelate cu gradul de adresabilitate al pacienţilor şi nevoile reale de servicii medicale. Toţi indicatorii vor fi stabiliţi pe baza datelor raportate lunar sau trimestrial de unităţile sanitare, ceea ce asigură transparenţă şi predictibilitate. Această abordare introduce performanţa ca principiu central în finanţarea spitalelor: resursele vor fi alocate nu arbitrar, ci în funcţie de activitatea efectivă şi eficienţa fiecărei unităţi”, a mai transmis Rogobete.

El afirmă că se introduce o nouă categorie – spitalele strategice.

„Acestea sunt unităţi cu activitate complexă sau cu rol regional/naţional, inclusiv cu programe naţionale de sănătate, care vor beneficia de mecanisme speciale de alocare a fondurilor. Scopul este ca aceste spitale să primească finanţare corelată cu complexitatea activităţii şi nevoile reale ale pacienţilor, asigurând astfel servicii de calitate pentru cazuri complexe sau critice”, mai arată ministrul Sănătăţii.

Articol recomandat de sport.ro

Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale