Diferența dintre ecografie și radiografie. Detalii despre două dintre cele mai comune investigații medicale

Pe de altă parte, anumite proceduri minim invazive impun utilizarea concomitentă a testelor imagistice, pentru a ghida corect instrumentarul medical.

Cu toții am auzit despre ecografie și radiografie, însă cele două sunt adesea confundate. Să vedem care este diferența dintre ele, cum se efectuează și când sunt indicate.

Ce este ecografia și cum funcționează

Citește și

O boală aproape dispărută de două decenii poate reveni oricând în România. Unde a fost găsit virusul sălbatic

Ecografia, cunoscută și sub denumirea de sonografie, reprezintă o investigație imagistică non-invazivă și nedureroasă, care interceptează imagini de la nivelul organelor interne și țesuturilor moi (cum ar fi vase de sânge) cu ajutorul ultrasunetelor, prezintă Cleveland Clinic. Această metodă imagistică nu utilizează radiații, astfel, potrivit Mayo Clinic, nu se asociază cu riscuri.

Cum se efectuează procedura

În timpul procedurii, medicul aplică un gel special pe piele, care facilitează interceptarea imaginilor. Apoi, deplasează pe suprafața tegumentelor un dispozitiv mic, numit transductor, care transmite ultrasunete și este conectat la ecograf. Undele sonore de înaltă frecvență pătrund în țesuturi și se întorc sub formă de semnale electrice. Acestea sunt convertite de un computer în imagini, pe care specialistul le vizualizează în timp real pe ecranul ecografului.

Tipuri de ecografii

Așa cum prezintă sursele anterior menționate, există mai multe tipuri de ecografii. Ecografia de sarcină sau prenatală permite monitorizarea sarcinii, evaluarea creșterii și dezvoltării bebelușului, screeningul unor afecțiuni congenitale. Ecografia diagnostică, în schimb, cuprinde un grup de ecografii utilizate pentru depistarea unor afecțiuni:

• Ecografia mamară – se efectuează la nivelul sânilor, pentru investigarea nodulilor mamari;

• Ecografia abdominală – pentru vizualizarea tuturor organelor din abdomen;

• Ecografia renală – permite examinarea rinichilor;

• Ecografia pelvină – verifică organele din partea inferioară a abdomenului (cum ar fi uterul, ovarele, vezica urinară);

• Ecografia tiroidiană – se efectuează pentru evaluarea sănătății glandei tiroide, situate la nivelul gâtului;

• Ecografia cardiacă – evaluează sănătatea inimii;

• Ecografia doppler – ajută la vizualizarea vaselor de sânge și a fluxului sangvin;

• Ecografia testiculară (scrotală) – facilitează diagnosticul unor afecțiuni testiculare;

• Ecografia de părți moi (musculoscheletală) – se efectuează pentru examinarea țesuturilor superficiale (cele subcutanate, ganglioni limfatici, mușchi și articulații).

Deși în general transductorul este aplicat extern, anumite tipuri de ecografii presupun inserarea acestuia în organism. Cele mai comune sunt:

• Ecografie endovaginală – constă în inserarea unui transductor subțire în vagin. Acesta captează imagini mai detaliate de la nivelul organelor genitale feminine, spre deosebire de sonografia convențională, transabdominală;

• Ecocardiografie transesofagiană – presupune inserarea unui transductor foarte subțire prin gât, în esofag, pentru a prelua imagini în detaliu de la nivelul inimii. Este considerată superioară ecografiei cardiace clasice.

Mai mult decât atât, datorită imaginilor captate în timp real, ecografia poate fi utilizată pentru a ghida cu precizie o serie de proceduri minim invazive. Spre exemplu, ghidajul ecografic este necesar în cadrul puncției aspirative cu ac fin pentru tratamentul chisturilor mamare sau pentru recoltarea de probe de la nivelul articulațiilor.

Ce este radiografia și cum funcționează

Radiografia este o metodă imagistică rapidă și nedureroasă, care utilizează raze X pentru a prelua imagini de la nivelul oaselor, dinților, articulațiilor și organelor, prezintă Mayo Clinic. Se folosește adesea pentru diagnosticul fracturilor osoase și cariilor dentare. Pentru că utilizează radiații ionizante, această investigație nu poate fi realizată în cazul femeilor însărcinate.

Cum se efectuează procedura

În funcție de tipul de radiografie, specialistul îți poate cere să stai în picioare, să te așezi sau să te întinzi pe o masă medicală. Acesta îți poate mișca diferite părți ale corpului, astfel încât să ai o poziție corespunzătoare, în funcție de regiunea anatomică examinată, descrie Cleveland Clinic.

Unele tipuri de radiografii presupun contactul aparatului cu pielea, în timp ce altele se efectuează de la mică distanță.

În timpul procedurii, țesuturile din organism absorb razele X în diferite cantități, în funcție de densitatea lor. Potrivit Mayo Clinic, structurile dense, cum ar fi oasele și metalele (de exemplu, în cazul unui obiect străin ajuns în organism), apar albe pe imaginea radiografică. Țesutul muscular și cel adipos (grăsimea) apar gri. În schimb, aerul din plămâni apare negru.

În timpul înregistrării propriu-zise, care durează câteva secunde, va trebui să rămâi nemișcat și să-ți ții respirația, pentru a te asigura că imaginile captate sunt clare.

Tipuri de radiografii

Există mai multe tipuri de radiografii, în funcție de regiunea examinată:

• Radiografie toracică – preia imagini de la nivelul plămânilor, inimii și oaselor cutiei toracice (cum ar fi sternul);

• Radiografia abdominală – poate depista formațiuni gastrointestinale, obstrucții digestive, calculi renali. Atunci când este examinat tubul digestiv, poate fi necesară înghițirea unei substanțe de contrast (bariu) pentru a evidenția anumite patologii;

• Radiografie dentară – presupune introducerea unui instrument mic în cavitatea bucală, pentru a capta imagini detaliate ale danturii și gingiilor;

• Radiografie osoasă – ajută la vizualizarea deformărilor osoase, fracturilor, luxațiilor, tumorilor osoase și artritei;

• Mamografia – presupune comprimarea sânului între două suprafețe dure și se utilizează în screeningul cancerului de sân.

Când sunt indicate ecografiile și radiografiile

Ecografia și radiografia au indicații diferite. Ecografia nu este eficientă pentru a prelua imagini de la nivelul oaselor sau țesuturilor profunde. Prin urmare, nu permite nici vizualizarea unor organe situate sub structuri osoase, cum ar fi plămânii. Medicul este cel care recomandă o investigație potrivită în urma consultației.

În general, ecografia este indicată pentru:

• Monitorizarea sarcinii și dezvoltării fătului;

• Examinarea nodulilor la sân;

• Verificarea glandei tiroide;

• Depistarea unor afecțiuni la nivelul organelor genitale feminine și prostatei, cum ar fi chisturi, tumori sau alte formațiuni;

• Identificarea unor obstrucții în rinichi, în vezica urinară și biliară;

• Ghidarea unor proceduri, cum ar fi un ac pentru biopsie;

• Evaluarea fluxului de sânge în anumite zone ale corpului;

• Identificarea cauzelor de inflamație în anumite țesuturi, cum ar fi la nivelul articulațiilor sau testiculelor.

În schimb, radiografia poate fi necesară pentru:

• Evaluarea cariilor și infecțiilor dentare;

• Diagnosticul fracturilor osoase în urma unor traumatisme;

• Depistarea tumorilor osoase benigne și a celor maligne (cancerul osos);

• Identificarea unor obiecte străine în corp (cum ar fi un bănuț înghițit);

• Examinarea afecțiunilor structurale la nivelul articulațiilor;

• Diagnosticul pneumoniei, tuberculozei și cancerului pulmonar;

• Screeningul unor tipuri de cancer (cum ar fi cel de sân).

Așadar, pe baza tabloului clinic, medicul îți poate recomanda una dintre cele două investigații imagistice. În urma rezultatelor, pot fi necesare teste suplimentare de diagnostic.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă