În lunile de toamnă și iarnă, virozele respiratorii devin tot mai frecvente, iar cei mici pot trece și prin alte infecții contagioase.
Părinții caută adesea soluții pentru a susține imunitatea copiilor, de la vitamine și siropuri până la diverse suplimente. Dr. Ilinca Tranulis a explicat, la „Vorbește lumea”, că acestea nu reprezintă o soluție miraculoasă și că, în cazul unui copil sănătos, imunitatea este susținută în primul rând printr-un stil de viață echilibrat.
Ce boli pot apărea după revenirea copiilor în colectivitate
După începerea școlii și a grădiniței, cele mai întâlnite probleme sunt bolile infecțioase. Virozele respiratorii devin mai frecvente pe măsură ce se apropie sezonul rece, însă toamna pot apărea în continuare și viroze digestive.
În colectivitățile de copii pot circula și infecții care provoacă erupții cutanate, printre care varicela și boala mână-gură-picior. O situație diferită este amigdalita streptococică, o infecție bacteriană care poate necesita tratament cu antibiotic, însă numai la recomandarea medicului.
„Cele mai frecvente sunt bolile infecțioase, virozele, fie că este vorba despre viroze respiratorii, care ne vor ocupa tot timpul în iarna aceasta, dar vara și toamna încă mai avem viroze digestive. Pot exista oricând, doar că mai rar. Virozele cu erupții pe piele, de obicei, le fac copiii în grădiniță, dar nu este exclus să se prelungească și la școală: o varicelă, o boală mână-gură-picior, dacă nu au făcut-o până atunci”, a explicat dr. Ilinca Tranulis.
Atunci când un copil are o boală contagioasă, comunicarea dintre părinți și cadrele didactice este importantă. Astfel, ceilalți părinți pot fi atenți la apariția primelor simptome și pot lua măsurile necesare.
Același principiu se aplică și în cazul pediculozei. Prezența păduchilor nu înseamnă că un copil nu este îngrijit corespunzător și nu este legată neapărat de lipsa igienei.
„Nu mai considerăm că păduchii înseamnă copii nespălați. Poate să ia absolut oricine, depinde cum ne este norocul. Important este, în toate afecțiunile acestea contagioase, să comunicăm cu învățătoarea, cu educatoarea, cu ceilalți părinți, să anunțăm: «Copilul meu are asta»”, a precizat medicul.
Cum poate fi susținută imunitatea copilului după începerea școlii
Nu există o metodă prin care imunitatea unui copil să poată fi „întărită” rapid după ce acesta a început școala sau grădinița. Potrivit medicului, sistemul imunitar este susținut pe termen lung printr-un stil de viață sănătos, o alimentație variată și echilibrată și suficientă odihnă.
Somnul este important pentru funcționarea sistemului imunitar, motiv pentru care copiii ar trebui să aibă un program de odihnă adaptat vârstei lor. După revenirea la programul de școală, este important ca ora de culcare să permită un număr suficient de ore de somn, mai ales dacă trezirea are loc dimineața devreme.
„Sistemul imunitar îl întărim printr-un stil de viață sănătos, printr-o alimentație echilibrată, variată. Mâncarea ne hrănește și flora digestivă, de unde pleacă 80-90% din sistemul nostru imunitar. O odihnă bună. În somn, sistemul nostru imunitar se reface, drept care avem riscuri mai mici de a ne îmbolnăvi cu un sistem imunitar puternic”, a explicat dr. Ilinca Tranulis.
Alimentația nu trebuie să fie una restrictivă sau bazată pe produse speciale pentru imunitate. Un copil sănătos are nevoie de mese variate, care să îi asigure nutrienții necesari pentru dezvoltare și pentru buna funcționare a organismului.
Spălatul pe mâini, una dintre cele mai simple măsuri împotriva infecțiilor
Igiena mâinilor rămâne importantă și după ce copiii au început deja școala sau grădinița. Cei mici trebuie învățați să se spele corect pe mâini cu apă și săpun, nu doar să le treacă rapid pe sub jetul de apă.
Medicul recomandă ca spălatul să dureze aproximativ 20 de secunde. Pentru copiii mici, părinții pot transforma acest moment într-un joc sau pot folosi un cântecel suficient de lung pentru a-i ajuta să respecte timpul necesar.
„Eu știu cum se spală copiii noștri pe mâini: trec așa pe sub apa de la robinet în două secunde și consideră că este suficient. Nu. Să repetăm că ne spălăm bine de tot cu apă caldă și săpun, 20 de secunde”, a spus dr. Ilinca Tranulis.
De asemenea, copiii ar trebui învățați să nu folosească la comun sticlele de apă, cănile sau tacâmurile colegilor.
La fel de important este modul în care tușesc sau strănută. Copiii trebuie să învețe să o facă în pliul cotului, nu în palmă. Dacă folosesc un șervețel, acesta trebuie aruncat după utilizare, iar mâinile trebuie spălate.
Ajută clătirea nasului și gargara cu ser fiziologic?
Clătirea nasului și gargara cu ser fiziologic sau apă de mare sunt alte metode despre care părinții pot auzi în sezonul virozelor. Dr. Ilinca Tranulis spune că acestea pot fi încercate în anumite situații, însă nu trebuie privite ca o metodă sigură de prevenire a îmbolnăvirilor.
Gargara este potrivită doar pentru copiii suficient de mari încât să știe să o facă în siguranță.
„Teoria este cât de cât corectă. Clătim nasul și facem gargară, dar asta la copiii mai mari, cu ser fiziologic, de exemplu, sau apă de mare, și asta mai elimină dintre germenii care s-au adunat acolo și care urmează să se înmulțească”, a explicat medicul.
Totuși, dovezile științifice sunt limitate, astfel că părinții nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe această metodă pentru a preveni infecțiile.
De ce nu sunt recomandate vitaminele și „siropurile pentru imunitate”
În perioada în care copiii revin în colectivitate, rafturile magazinelor și farmaciilor sunt pline de produse promovate pentru susținerea imunității. Vitamina C, echinacea și diverse combinații de vitamine și minerale sunt folosite de unii părinți preventiv, însă medicul atrage atenția că suplimentele nu trebuie administrate la întâmplare.
Un copil sănătos, care are o alimentație variată, doarme suficient și trece prin virozele obișnuite fără probleme deosebite, nu are nevoie automat de analize doar pentru că a început școala sau grădinița.
În schimb, controalele medicale periodice sunt importante. Pediatrul poate evalua starea generală a copilului și, în funcție de istoricul său, alimentație și eventualele probleme de sănătate, poate decide dacă sunt necesare analize.
„Nu neapărat analize înainte de intrarea în colectivitate. Un bilanț anual sau o verificare anuală de către un pediatru ar fi bună, iar pediatrul, în funcție de istoricul copilului, de alimentație, de patologiile pe care le-a avut, poate să decidă dacă este necesar să efectueze analize sau nu”, a explicat dr. Ilinca Tranulis.
Dacă există suspiciunea unui deficit de vitamine sau minerale, acesta poate fi identificat prin evaluarea medicală și corectat țintit, la recomandarea medicului. Printre aspectele care trebuie urmărite se numără și vaccinările, precum și un nivel adecvat de vitamina D.
Administrarea simultană a mai multor suplimente, fără să existe un deficit demonstrat, nu este însă recomandată.
„Aceste suplimente au unele componente care pot susține, într-o oarecare măsură, imunitatea, dar, de obicei, deficitele acestea au nevoie de doze ceva mai mari decât sunt în suplimentele cu multe lucruri. Și poate dăm ceva din care copilul nostru deja are destul și riscăm să facem supradoză. Deci nu, nu dăm multe vitamine sau tot felul de siropuri din acestea «magice», pentru că ele nu există și nu aș vrea să ne bazăm pe ele”, a atras atenția medicul.
Nu doar imunitatea contează după începerea școlii
Revenirea în colectivitate nu înseamnă doar expunerea la virusuri și bacterii. Pentru unii copii, începutul unui nou an școlar sau schimbarea grupei, clasei, educatorului ori învățătorului poate fi o perioadă solicitantă emoțional.
Anxietatea poate avea și manifestări fizice, precum dureri de cap sau de burtă. De aceea, părinții sunt sfătuiți să discute cu cei mici despre schimbările prin care trec și să le ofere timp pentru adaptare.
În același timp, programul copiilor nu ar trebui supraîncărcat imediat după începerea școlii. Pe lângă ore și activități, cei mici au nevoie de timp liber, odihnă și mișcare în aer liber.
„Să nu începem din start cu o sută de alte activități după școală sau grădiniță, pentru că îi obosesc. Mai bine mergem într-un parc, unde să zburde în aer liber, în ritmul lor, decât să îi ducem și la karate, și la desen, și la limba engleză și la o sută de alte activități”, a spus dr. Ilinca Tranulis.
Medicul atrage atenția și asupra așteptărilor părinților în ceea ce privește bolile copilăriei. Intrarea în colectivitate presupune inevitabil contactul cu mai mulți agenți infecțioși, iar apariția unor viroze nu înseamnă automat că imunitatea copilului este „slabă”.
„Și să ne setăm așteptările corecte. Se vor îmbolnăvi, este normal. Important este ca atunci când se îmbolnăvesc să tratăm asta ca pe o etapă normală a copilăriei”, a concluzionat dr. Ilinca Tranulis.
