Autismul și tulburările severe de atenție, depistate prea târziu în România. Soluţiile propuse

×
Publicitate

Autismul și tulburările severe de atenție sunt depistate în România cu până la 5 ani întârziere față de momentul optim pentru recuperare.

De vină ar fi, printre altele, lipsa unui program național de testare a dezvoltării copiilor la grădiniță. În peste 50 de țări, preșcolarii sunt evaluați anual și gratuit astfel încât educatorul sau psihologul să depisteze rapid orice întârziere de creștere sau problemă legată de felul în care se mișcă, vorbește ori simte copilul.

Dintr-un săculeţ albastru psihologul scoate mai multe obiecte şi le înşiră pe masă. Sunt de fapt recuzita unui test.

Cum ne dam seama de problemele copiilor

Evaluarea va "traduce" reacţia şi comportamentul unui copil de 5 ani într-un punctaj, care va fi corelat cu vârsta. Fetiţa ar trebui să ştie, între altele, nuanţe pentru culori, să se orienteze în spaţiu, să imite "cum fac" animalele, să sară într-un picior, să construiască un turn şi să empatizeze cu aşa zisa durere a unei păpuşi. Întârzierile sunt semnale de alarmă.

Camelia Ionescu, psiholog copii: "Autism, ADHD, tulburări neurologice... Orice intervenţie făcută la timpul potrivit este mai puţin costisitoare şi cu un impact de succes recuperator mai mare".

Există aşadar o matematică a dezvoltării copiilor, care îi ajută pe specialişti să depisteze din timp potenţialele riscuri. Testul Denver este unul din testele standardizate, folosit în 54 de ţări, pentru evaluarea a peste 50 de milioane de copii.

În România nu exista însă niciun program naţional în acest sens, deşi investiţia de timp ar fi minima,  între 20 şi 40 de minute, pentru fiecare copil de grădiniţă.

Partea de evaluare ar fi gratuită. Pentru ca, spun psihologii, educatorii din grădiniţe pot învăţa să îi testeze pe copii singuri, după un training simplu.

Acelaşi lucru îl pot face viitorii consilieri şcolari pentru copiii mai mari. Dacă un puşti este retras ori dimpotrivă, are un temperament coleric, poate avea un sindrom sau un episod depresiv. Până atunci, exista platforme de evaluare online a deviaţiilor de comportament, pentru elevii de până la 12 ani.

Mai multe organisme independente ale psihoterapeuţilor vor oferi Ministerului Educaţiei sprijin în a pune la punct un proiect de screening general de dezvoltare pentru copiii din grădiniţe.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Bătrână lăsată de spital să plece 30 km pe jos, până acasă. Nu a rezistat pe drum

Caz şocant în Iaşi, după ce o femeie de 78 de ani, lăsată să plece singură acasă din spital, după consultaţii, a fost găsită moartă pe un deal, la ieşirea din oraş.

Sistemul 112, sufocat de afecțiuni minore. Cât de eficiente sunt centrele de permanență

Raed Arafat: ''Când chemi o salvare pentru că eşti răcit sau exagerezi voit simptomele, ca să fii consultat mai rapid la Urgenţe, pui în pericol vieţile celor care au nevoie imediată de ajutor medical!''

Opt roboți DaVinci, care pot salva pacienți cu boli grave, sunt lăsați să ruginească

Opt roboţi care ar putea salva pacienţi cu boli grave stau nefolosiţi prin spitalele din România pentru simplul fapt că autorităţile nu mai finanţează chirurgia robotică.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.