Alimente bogate în iod și rolul lor într-o dietă echilibrată

Iodul are o singură funcţie în organismul uman, aceea de sinteză a hormonilor tiroidieni la nivelul glandei tiroide. Tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3) au un rol important în creştere şi dezvoltare, modificând expresia genică în hipofiză, ficat, cord, rinichi şi mai ales în celula nervoasă. Hormonii tiroidieni stimulează sinteza enzimatică, consumul de oxigen şi metabolismul bazal, controlând astfel metabolismul hidrocarbonatelor, lipogeneza, funcţia cardiacă şi respiratorie etc.

Iodul din organismul uman se află în proporţie de 70-80% în glanda tiroidă, iar restul, la nivelul muşchiului, tegumentului, scheletului osos. În alte ţesuturi endocrine, sistemul nervos central şi în plasmă există doar cantităţi mici, se arată pe site-ul Universității Harvard.

Iodul se găsește într-o cantitate ridicată la nivelul glandei tiroide. Acesta contribuie la formarea tiroxinei, compus organic care reglementează anumite funcții metabolice. De asemenea, iodul este necesar la oxidarea grăsimilor și proteinelor, precum și pentru îmbunătățirea circulației sanguine. Previne apariția următoarelor afecțiuni: cancer, gușă, mastoză fibrochistică.
Carența de iod se manifestă prin îngrășare, oboseală, lipsă de interes, tulburări circulatorii periferice, căderea părului.

Iodul contribuie la:

- producția normală de hormoni tiroidieni și la funcționarea normală a glandei tiroide;
- contribuie la funcția cognitivă normală;
- contribuie la metabolismul energetic normal;
- contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos;
- contribuie la menținerea sănătății pielii.

Top 10 alimente bogate în iod

Iodul nu poate fi stocat în organism perioade îndelungate şi deci organismul nostru are nevoie de un aport constant şi continuu de acest element. Aproximativ 90% din iodul ingerat este extras din alimente şi 10% din apă. Necesarul zilnic de iod este de 150μg. Alimentele marine (peştele marin, crustaceele, untura de peşte) reprezintă o sursă excelentă de iod. Conţinutul în iod al alimentelor de origine animală (carne, ouă, unt, lapte, brânză) depinde de conţinutul în iod al hranei animalelor şi al solului.

Surse naturale de iod sunt:

- organismele marine (algele marine, crustacee, untura de pește, biban de mare, peștele marin, stridii, creveți, somon),
- nuci,
- pâine,
- cereale integrale,
- măsline,
- soia,
- ceapă,
- fasole sau vegetalele cultivate în soluri bogate în iod.

Iodul se mai găsește și în prune, struguri, ridichii, usturoi, cartofi, morcovi, sfeclă, roșii, spanac, castraveți, morcovi, salată verde, muștar, ștevie.

Ce este deficitul de iod 

Aproximativ 70 - 80 % din cantitatea de iod din organism se găseşte în glanda tiroidă, iar restul în sânge, muşchi, ovare şi alte părţi din corp. Organismul uman are nevoie de cantităţi foarte mici de iod, dar aportul trebuie să fie continuu. O atenţie importantă trebuie acordată copiilor deoarece completarea iodului din alimentaţie încă din copilărie garantează o dezvoltare normală a viitorului adult.

Necesarul fiziologic de iod recomandat de OMS este: 90 micrograme la copii, 150 micrograme la adolescenţi şi adulţi, 200 micrograme la femeile însărcinate. Aportul zilnic de iod este important la toate vârstele, deoarece asigură buna funcţionare a tiroidei, potrivit Departamentului de Sănătate din SUA.

Vârstă - Doză recomandată
Sugari 0-6 luni -110 mcg
Copii 7-12 luni - 130 mcg
Copii 1-8 ani - 90 mcg
Copii 9-13 ani - 120 mcg
Adolescenți 14-18 ani - 150 mcg
Adulți - 150 mcg
Tinere însărcinate și femei - 220 mcg
Femei aflate în perioada de alăptare - 290 mcg

Iodul este un microelement nutritiv, care este indispensabil organismului uman. El este parte componentă a hormonilor tiroidieni care au rol important în creşterea şi în funcţionarea normală a unor sisteme ale organismului. Lipsa iodului duce la o producţie insuficientă a acestor hormoni, ceea ce afectează diferite părţi ale corpului: muşchii, ficatul, rinichii şi mai ales creierul, cu precădere în perioada de creştere.

Simptome ale deficitului de iod: oboseală intensă, probleme de memorie, căderea părului, senzaţie de slăbiciune, depresie, crampe, creştere în greutate etc. La copii, lipsa de iod se manifestă prin nelinişte, tulburări de somn, lipsa capacităţii de a se concentra.

Efectele negative ale iodului

Efectele negative ale deficitului de iod asupra creşterii şi dezvoltării se înregistrează la toate vârstele, mai ales în timpul creşterii rapide fetale, neonatale sau infantile. Manifestările clinice variază de la avort spontan sau moarte intrauterină la forme severe de hipotiroidism neonatal, retard fizic şi mental în perioada adolescenţei sau diverse forme de guşă la adult.
Deficitul de iod antrenează modificări diferite în funcţie de vârsta la care se manifestă. În funcţie de deficitul de iod şi/sau de hormoni tiroidieni pot apărea:

- avort sau naştere prematură;
- mortalitate perinatală şi infantilă crescută;
- anomalii congenitale;
- cretinism cu leziuni neurologice (deficit mental, surdomutitate, strabism) sau mixedematoase;
- la copil, hipotiroidismul juvenil cu dezvoltare mentală şi fizică deficitare;
- la adult, guşa (cu complicaţiile sale) şi tulburări ale fertilităţii.

Insuficienţa de iod în organism provoacă hipotiroidismul ce se manifestă prin:

- retard mintal şi alte efecte ale dezvoltării sistemului nervos
guşa (mărirea tiroidei)
- somnolenţă
- tendinţe spre obezitate
- încetinirea creşterii (chiar stagnarea) şi dezvoltare disformică a organismului
- sterilitate
- creşterea mortalităţii în rândul copiilor
- schimbări de comportament
- hipotermie și hipotensiune

Pe de altă parte, excesul de iod în organism poate cauza hipertiroidism.

Excesul de iod poate afecta funcția tiroidiană. Adultul normal poate tolera aproximativ 1000μg iod/zi fără niciun efect secundar. Efectele secundare ale excesului de iod sunt asemănătoare cu deficitul de iod: gușa iodică și hipotiroidismul iod-indus; hipertiroidismul iod-indus; tiroiditele induse de iod; cancerul tiroidian.

Hipertiroidismul se manifesta prin: tremurături ale extremităţilor; tahicardie; stări de agitaţie; insomnii; tendinţe spre slăbire; hipertermie şi hipertensiune; guşă iodică şi exoftalmie (boala Basedow) etc. Boala Basedow este forma gravă a hipertiroidismului prin care unul ori ambii ochi manifestă tendinţe de a ieşi din orbite şi prezenţa guşii.

Intoxicația acută

Intoxicațiile acute sunt rare, dar când apar simptomele includ arsuri ale cavității bucale, gâtului și stomacului, febră, dureri abdominale, greață, vărsături și diaree, puls slab și comă. În tratament, el poate provoca alergii, îngălbenirea pielii şi a unghiilor, agitaţie, dureri de cap, dificultăţi în respiraţie, gust metalic în gură.

Care este cea mai sănătoasă sursă de iod

În zonele "guşogene", cunoscute pentru lipsa de iod, medicii recomandă administrarea periodică a pastilelor de iodură de potasiu. Sarea iodată rămâne o modalitate uşoară și sănătoasă de a aduce zilnic în organism cantitatea necesară de iod.
Sarea iodată este una dintre cele mai convenabile si mai accesibile metode de a preveni deficiența de iod. 

Există și o serie de factori alimentari care au rol guşogen (de exemplu, tiocianaţii din varză, conopidă, napi, gulii etc. sunt inhibitori ai captării tiroidiene a iodului). În zonele cu carenţă în iod se practică fortificarea cu iod a alimentelor (de obicei a sării de bucătărie sau a apei potabile). Sunt recomandate şi băile în mare, curele balneare cu ape minerale cu conţinut ridicat de iod, pentru a preveni deficitul de iod.

Metode de profilaxie în cazul tulburărilor provocate de carenţa iodului:

- utilizarea sării de bucătărie fortificate cu iod;
prescrierea preparatelor de iod – iodomarin, antistrumin, iodat de potasiu, extracte de alge marine etc.;
- utilizarea în alimentaţie a produselor de mare bogate în iod;
fortificarea apei potabile cu iod;
- injectarea uleiului iodat;
- fortificarea cu iod a diferitelor produse alimentare etc.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Lewis Hamilton și-a oficializat relația cu Kim Kardashian pe Instagram