Pădurile seculare din România, printre ultimele ecosisteme virgine din Europa. Cât de importantă este biodiversitatea
Pădurile seculare din România, cunoscute și sub numele de păduri virgine sau cvasivirgine, sunt o comoară naturală unică și prețioasă.
Ele reprezintă ultimele rămășițe ale unor ecosisteme vaste care odinioară acopereau mare parte din Europa, dar care au fost pierdute din cauza defrișărilor și a altor activități umane.
România adăpostește cele mai vaste păduri primare (virgine și străvechi) din zona temperată a Europei, în care trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populație de urși din Europa. Cu toate acestea, din 2005 și până azi au mai rămas sub jumătate din cele 250.000 de hectare estimate inițial, dar chiar și așa ele reprezintă aproximativ 60% din pădurile virgine europene, potrviti Greenpeace România.
Aceste păduri sunt caracterizate prin faptul că nu au fost niciodată exploatate forestier sau afectate semnificativ de activitatea umană. Ele s-au dezvoltat natural de-a lungul mileniilor, creând o biodiversitate bogată și complexă care nu are egal în Europa.
Un studiu condus de prof. Dr. Albert Reif de la Universitatea din Freiburg se concentrează pe ultimele păduri virgine din Europa, în special cele din România, și evidențiază importanța lor ecologică și amenințările cu care se confruntă acestea. În România, pădurile virgine acoperă între 100.000 și 300.000 de hectare, deși în urmă cu douăzeci de ani această suprafață era aproape dublă, conform Kommunication.uni.
Consecințele dezastruoase ale defrișărilor ilegale
După aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, exploatarea forestieră a crescut dramatic, în special în Munții Făgăraș din Carpații de Sud, unde multe păduri virgine au fost defrișate ilegal. Aceste defrișări nu doar că afectează biodiversitatea, dar au și consecințe grave asupra solului și hidrologiei locale, cum ar fi eroziunea și poluarea apelor.
Studiul subliniază că pădurile virgine sunt esențiale pentru biodiversitate, fiind habitat pentru multe specii și depozite importante de CO₂. Reif argumentează că protejarea acestor păduri este crucială nu doar pentru conservarea naturii, dar și ca referință ecologică în fața schimbărilor climatice.
Totuși, exploatarea forestieră rămâne o problemă majoră. Între 1990 și 2011, aproximativ 80 de milioane de metri cubi de lemn au fost tăiați ilegal în România, iar între 2014 și 2017, media anuală a fost de 8,7 milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal. Aceste activități ilegale au un impact economic semnificativ, pierzându-se venituri considerabile din taxe.
În plus, pădurile din Europa Centrală, cum ar fi Pădurea Neagră din Germania, se confruntă cu provocări similare. Schimbările climatice au dus la o creștere a mortalității arborilor, iar studiile arată că unele specii, cum ar fi bradul argintiu și duglasul, sunt mai rezistente la secetă extremă decât molidul. De asemenea, gestionarea faunei sălbatice, inclusiv specii precum lupii și cerbii, aduce provocări suplimentare în contextul conservării biodiversității.
Universitatea din Freiburg este implicată activ în cercetarea și educația legate de pădurile europene. Programul de masterat în Silvicultură Europeană oferă studenților oportunitatea de a studia diverse tipuri de păduri, de la cele boreale la cele mediteraneene, și de a înțelege provocările legate de gestionarea durabilă a resurselor forestiere (University of Freiburg). Aceste inițiative educaționale sunt esențiale pentru formarea viitorilor experți în silvicultură și conservarea biodiversității.
Ajutor pentru mediul înconjurător
Un grup de filantropi a achiziționat terenuri întinse în România pentru a crea un "Yellowstone european", un proiect de conservare a naturii ambițios, care vizează protejarea biodiversității și restaurarea habitatelor naturale. Acest demers este condus de Fundația Carpathia, care a strâns peste 100 de milioane de euro pentru achiziția și gestionarea a peste 100.000 de hectare de teren în Munții Carpați. Aceasta reprezintă cea mai mare inițiativă de rewilding din Europa.
Proiectul, denumit "Făgăraș Mountains Project", se concentrează pe reîmpădurirea și restaurarea pășunilor, precum și pe reintroducerea speciilor native care au dispărut sau sunt pe cale de dispariție, cum ar fi zimbrul și castorul. Aceasta nu numai că va ajuta la refacerea ecosistemelor, dar va crea și un refugiu pentru fauna sălbatică, inclusiv pentru lupi, urși și râși, conform English.elpais.com.
Un aspect esențial al proiectului este implicarea comunităților locale. Fundația Carpathia colaborează strâns cu locuitorii pentru a dezvolta ecoturismul și alte activități economice durabile, care să sprijine protecția mediului și să ofere beneficii economice. De exemplu, turismul de observare a faunei sălbatice și drumețiile sunt promovate ca alternative la exploatarea forestieră și vânătoare.
Acest proiect nu este lipsit de provocări. Achiziția terenurilor a fost uneori controversată, întâmpinând opoziție din partea unor localnici care depindeau de păduri pentru lemn și vânătoare. Totuși, fundația încearcă să rezolve aceste conflicte prin programe de compensare și educație, explicând beneficiile pe termen lung ale conservării.
Fundația Carpathia colaborează cu alte organizații internaționale de conservare, cum ar fi WWF și Rewilding Europe, pentru a asigura succesul proiectului. Această colaborare internațională aduce expertiză și resurse suplimentare, crescând șansele ca Munții Făgăraș să devină un model pentru conservarea naturii în Europa.
Un alt aspect interesant al proiectului este utilizarea tehnologiei moderne pentru monitorizarea și gestionarea habitatelor. Dronele și camerele de supraveghere sunt folosite pentru a urmări mișcările animalelor și sănătatea ecosistemelor, permițând intervenții rapide și eficiente când apar probleme.
De asemenea, proiectul are un impact educativ important. Fundația organizează excursii și programe educaționale pentru copii și tineri, încurajând următoarele generații să valorizeze și să protejeze natura. Aceasta este o investiție în viitor, cultivând o cultură a conservării în rândul tinerilor.
Planurile autorităților române
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România beneficiază de fonduri de peste 1,17 milioane de euro pentru ”armonizarea practicilor de management forestier cu cele privind conservarea biodiversității și protejarea mediului în contextul generat de Pactul Verde European și asigurarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere climatic prin crearea de noi suprafețe acoperite cu păduri și refacerea habitatelor degradate”.
Din banii disponibili, Guvernul intenționează să investească în:
- Campanii de împădurire și reîmpădurire
- Dezvoltarea de capacități moderne de producere a materialului forestier de reproducere
- Actualizarea planurilor de management aprobate și identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030
- Investiții integrate de reconstrucție ecologică a habitatelor și conservarea speciilor aferente pajiștilor, zonelor acvatice și dependente de apă
