Hotărârea blochează temporar măsurile prin care parlamentarii liberali erau obligați să nu voteze Guvernul Adrian Veștea și riscul de sancționare sau excludere a celor care ar fi susținut Executivul, până la soluționarea definitivă a litigiului aflat pe rolul instanței.
Congresul PNL convocat pentru duminică este acum sub semnul întrebării.
Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.
”Admite cererea având ca obiect ordonanţă preşedinţială. Suspendă provizoriu executarea şi efectele Deciziei Biroului Politic Naşional al Partidului Naşional Liberal nr. 22 din 15.06.2026 ţi ale Deciziei Biroului Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare”, se arată în decizia instanţei.
Potrivit portalului instanţelor de judecată, ordonanţa preşedinţială a fost înregistrată joi, reclamanţi fiind parlamentarii:
Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prişcă, George Scarlat, Ionuţ Stroe, Mihail Veştea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.
Știrea inițială
Astfel, este vorba despre deciziile BPN care mandatează grupurile parlamentare să nu voteze guvernul lui Adrian Veștea, că parlamentarii au mandat să nu voteze guvernul Vestea și care prevăd sancțiuni pentru cei care votează Guvernul și care sunt în Guvernul Veștea.
Liberalii nemulțumiți de aceste decizii au depus la Tribunalul București un document prin care solicită instanței, de urgență, suspendarea executării și efectelor acestor decizii ale BPN.
Motivele de nelegalitate care au fost invocate
Conform surselor citate, printre motivele de nelegalitate care au fost invocate se află următoarele:
- încalcă interdicția privind ”mandatul imperativ”Liberalii nemulțumiți de Bolojan afirmă că există un articol în Constituție care precizează că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva, nici chiar al partidului. În opinia lor, decizia BPN face exact ce este interzis, îi spune parlamentarului cum anume să voteze și îl amenință cu o pedeapsă (pierderea calității de membru) dacă nu se supune.
- deciziile BPN au fost luate de un organ fără competență
Potrivit statutului PNL, excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî doar Biroul Politic Național. Ea trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. Prin urmare, decizile au fost adoptate de un organ care nu avea acest drept - mai susțin ”rebelii” din PNL.
- pedeapsa este aplicată fără un proces intern corectStatutul cere o procedură înainte de a sancționa un membru: evaluarea gravității faptei, dreptul la apărare, audiere și posibilitatea de a contesta. Deciziile BPN spun că simpla nerespectare „atrage” automat pierderea calității de membru, sărind peste toate aceste garanții.
- BPN al PNL le cere parlamentarilor liberali să încalce legeaConduita impusă de BPN al PNL în 15 iunie ar intra în conflict cu legea (Legea nr. 96/2006) și cu Regulamentul Parlamentului, deoarece:* parlamentarii sunt obligați prin lege să fie prezenți la lucrări, deci instrucțiunea „să nu participe la vot” îi pune să încalce legea.
* la învestirea guvernului, votul este secret și are doar două variante - „pentru” sau „contra”. Varianta „prezent, nu votez” pur și simplu nu există la votul secret cu bile.
* forțarea formulei „prezent, nu votez” ar dezvălui public poziția fiecărui parlamentar și ar influența votul celorlalți, încălcând secretul votului garantat de lege.
- excluderea celor care acceptă o funcție de premier sau ministru fără acordul partidului este atacată pe aceleași temeiuri: depășirea competenței organului care a emis-o și constrângerea nelegală a membrilor.
18 parlamentari liberali cer 250.000 lei fiecare, pentru ”acoperirea prejudiciului moral”
”Am cerut astăzi instanței suspendarea de urgență a Deciziilor BPN nr. 22 și 25/2026, prin care ni se dictează cum să votăm la învestirea guvernului și suntem amenințați cu excluderea dacă votăm după conștiință. Am introdus, totodată, și acțiunea pe fond - o acțiune în răspundere civilă delictuală prin care 18 parlamentari liberali cer partidului acoperirea prejudiciului moral, în valoare de 250.000 lei de fiecare, aproape 4,5 milioane de lei în total”, au declarat surse liberale pentru Știrile Pro TV.
Miercuri, 17 iunie, unul dintre liderii PNL din așa zisa ”aripă social-democrată”, Cătălin Predoiu, a demisionat din funcția de prim vicepreședinte al Partidului Național Liberal.
În ultimele zile, Predoiu s-a poziționat în lupta din Partidul Național Liberal, între Ilie Bolojan și Adrian Veștea, de partea acestuia din urmă.
”Soluţia ieşirii din impasul politic este un astfel de compromis politic rezonabil, prin instalarea unui Guvern Veştea şi refacerea coaliţiei cu un termen-limită precis”, a transmis Cătălin Predoiu.
Pe de altă parte, Veștea a fost văzut pe holurile Parlamentului alături de un lider al PSD, Marian Neacșu, care a declarat presei că se află acolo în calitate de ... ”însoțitor”.
De asemenea, fostul președinte al PNL, Ludovic Orban a spus recent despre Predoiu, precum și de alți lideri liberali că ar fi ”pilotați de PSD și de servicii”.
.webp)
