Specialiștii în politică internațională sunt de părere că președintele României are șanse mari să preia șefia NATO
Președintele României are șanse mari să preia șefia NATO. Este părerea mai multor specialiști în politică internațională, care au evaluat situația, după ce Klaus Iohannis a anunțat că la finalizarea mandatului de președinte vrea să preia conducerea.
În răspunsurile date Știrilor PROTV, guvernele mai multor state membre NATO au arătat că analizează candidatura, în timp ce altele au transmis că un lider din flancul estic ar înțelege mai bine nevoia de securitate în regiune.
După anunțul că vizează șefia alianței Nord Atlantice, președintele Klaus Iohannis a publicat pe siteul unui reviste europene online viziunea sa despre politica alianței. Printre altele, își dorește întărirea capacității de apărare și descurajare a NATO, dar și dezvoltarea cooperării cu parteneri ai alianței cum ar fi Ucraina sau Moldova. Mizează însă și pe dezvoltarea industriei de apărare.
Kathlen Kovalec, Ambasadoare a Statelor Unite în România: ”România a fost un aliat cheie pentru NATO, pentru SUA. A alocat 2,5% din PIB pentru apărare, iar noi avem cel mai mare respect pentru președintele Iohannis. ”
Obiectivele lui Klaus Iohannis:
- întărirea capacității de apărare și descurajare
- creșterea cooperării cu partenerii
- continuarea sprijinirii Ucrainei
- dezvoltarea unei puternice baze pentru industria de apărare
- majorarea procentelor din PIB pentru bugetele de apărare
- creșterea rezilienței în fața atacurilor hibride ori cyber
- întărirea unității NATO
- consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE
- adaptarea rapidă la noile avansuri tehnologice
- creșterea rolului NATO în controlul armamentului, dezarmării și non-proliferării nucleare
Klaus Iohannis s-a asigurat de susținerea mai multor state membre înainte să spună ce are de gand, cred analiștii. Si ar avea mai multe sanse decât fostul premier al Olandei, Mark Rutte, singurul care a anunțat până acum că vrea să conducă alianța.
Cristian Pîrvulescu, analist politic: ”În acest moment, candidatura lui Mark Rutte nu mai poate fi susținută. Câtă vreme decizia trebuie să fie adoptată prin consens și unanimitate, această unanimitate nu există. Singurul lucru pe care îl poate face e să se retragă. Președintele Iohannis a luat în calcul toate aceste lucruri. Este un politician mult mai prudent în declarații. Este mult mai ușor de acceptat de către președintele Turciei sau de către premierul Ungariei. Cred că președintele Iohannis, dacă nu apare o candidatură de compromis, are toate șansele.”
Cu un secretar general care provine din zona flancului estic al alianței, NATO și-ar putea schimba politica de apărare pentru statele aflate la granița cu Rusia. Iar apărarea va fi uniformă de la nord la sud.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe: ”După părerea mea, decizia se va lua destul de rapid pentru că, în primul rând summit-ul din vară al Alianței, în al doilea rând, din câte am înțeles, nu se dorește o intrare într-o dezbatere pe un subiect atat de important și de sensibil fie în perioada electorală a instituțiilor europene, fie în campania din SUA. Mesajul privind țara care își desemnează un astfel de reprezentant ajunge până la Moscova, pentru că dintr-o attfel de situație, fie că discutăm de președintele Iohannis, fie că discutăm de prim-ministrul Estoniei, sunt personalități din zone în proximitatea cărora sunt crize în desfășurare.”
Oficial, mandatul actualului secretar general NATO, Jens Stoltenberg, se termină în luna octombrie, dar au fost voci care au spus că Alianța ar vrea să anunțe viitorul șef în luna iulie, când este programat la Washington un summit în care alianța aniversează 75 de ani de la înființare.
Acum se speculează că Iohannis nu ar mai rămâne la Palatul Cotroceni până pe 21 decembrie, când i se termină mandatul, iar România ar avea alegeri prezidențiale în toamnă. Președintele a negat.
Vasile Dîncu, vicepreședinte PSD: ”Nu ştim care este configuraţia unei concurenţe, care înainte era una mai degrabă ascunsă, nu era una la vedere, dar dacă s-a înscris în această cursă, probabil că are şanse.”
Până la anunțul lui Klaus Iohannis, premierul olandez Mark Rutte avea susținerea a 20 dintre cele 32 de state NATO. Decizia pentru viitorul șef se ia cu unanimitate.
Știrile PROTV au adresat întrebări tuturor statelor membre NATO, iar în răspunsurile primite se arată că noua candidatură anunțată de la București este acum în analiză.
„Este în interesul nostru ca următorul Secretar General al NATO să fie convingător în înțelegerea semnificației agresiunii împotriva Ucrainei și, prin urmare, a necesității de a sprijini Ucraina”, - spun reprezentantii Guvernului din Estonia.
Iar Spania a trasmis că: ”Nu avem informații despre o posibilă schimbare de opinie din momentul în care candidatura domnului Iohannis a fost oficializată. Evident, acesta este un test al unității necesare cerute de circumstanțele actuale. ”
Și presa internațională a dedicat spații generoase candidaturii lui Klaus Iohannis.
Mai multe articole subliniază faptul că anunțul a venit după ce majoritatea statelor membre își arătaseră susținerea față de singurul candidat de până acum, olandezul Mark Rutte.
Etichete: klaus iohannis, NATO, romania,
