”România-NATO, 20 de ani”. Klaus Iohannis: Trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că România trebuie să intensifice eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport.
"Apărarea cetăţenilor noştri este una dintre obligaţiile fundamentale ale statului român. Nu poate fi însă garantată siguranţa oamenilor, în lipsa unei armate dotate cu tehnologie modernă. Începând cu anul 2023, România a crescut de la 2% la 2,5% alocarea din PIB pentru Apărare, adică pentru înzestrarea Armatei României, pentru motivarea, instruirea şi perfecţionarea militarilor noştri şi pentru a creşte nivelul de interoperabilitate cu forţele aliate. În paralel, trebuie să intensificăm eforturile pentru a consolida rezerva de personal militar, pentru a revitaliza industria naţională de apărare şi pentru a moderniza infrastructura de transport", a spus preşedintele, în cadrul evenimentului "ROMÂNIA - NATO, 20 de ani", desfăşurat la Palatul Cercului Militar Naţional.
Iohannis a menţionat că România, împreună cu aliaţii NATO, va continua să ofere "sprijin politic şi practic multidimensional" Kievului.
"O dimensiune importantă a acestui sprijin va fi instruirea militarilor ucraineni, inclusiv a viitorilor piloţi de F-16, la centrul pe care îl găzduim la Feteşti. Ne vom coordona în cadrul Uniunii Europene, pentru a sprijini parcursul european al Kievului şi al Chişinăului şi vom pleda pentru acordarea de asistenţă substanţială Ucrainei, pe toate palierele. De asemenea, România rămâne un ferm susţinător al legăturii transatlantice şi colaborării intensificate dintre NATO şi UE, în spiritul sinergiei eforturilor şi complementarităţii, reciproc benefice", a precizat Iohannis, potrivit Agerpres.
Iohannis: O reprezentare mai semnificativă a ţărilor din Flancul Estic în conducerea NATO este o aspiraţie legitimă
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat miercuri argumentele intrării sale în competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, subliniind că ţările din Flancul Estic se află în "prima linie aliată de descurajare şi apărare", dar şi că România şi-a consolidat statutul de "partener de încredere" în cadrul Alianţei.
"Ţările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare şi apărare pentru menţinerea securităţii euroatlantice în faţa posturii agresive a Rusiei. Este, de aceea, o aspiraţie legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc. România a primit recunoaşterea tuturor aliaţilor pentru performanţele şi profesionalismul militarilor noştri şi şi-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO. Acestea au şi fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiţie pentru funcţia de Secretar General al NATO, având convingerea că experienţa şi înţelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianţa va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică", a spus preşedintele.
Iohannis a menţionat că NATO este "cea mai puternică" alianţă politico-militară din istorie şi că România s-a integrat "deplin şi ireversibil" în această structură.
"Aderarea ţării noastre la NATO şi parcursul nostru european au fost principalele obiective strategice naţionale după Revoluţia din 1989. Odată îndeplinite, apartenenţa la NATO a devenit unul dintre fundamentele solide pe care am dezvoltat România de astăzi. România - un aliat puternic, responsabil şi respectat în Europa şi în lume, profund angajat în arhitectura de securitate europeană şi cea euroatlantică", a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a mai precizat că perioada actuală este marcată de "provocări multiple în plan european şi global", iar "pilonii incontestabili ai politicii" externe şi de securitate a României sunt ancoraţi în NATO, în UE şi în Parteneriatul Strategic cu Statele Unite.
"Beneficiem astăzi de cele mai solide garanţii de securitate din istoria României, pe care ni le oferă Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic. La rândul nostru, respectăm angajamentele asumate la nivel aliat şi contribuim la întărirea securităţii comune şi a apărării colective. Am fost prezenţi în Afganistan, am fost parte a Forţelor Multinaţionale din Irak şi am luptat împreună împotriva terorismului global. Astăzi, menţinem o prezenţă semnificativă în cadrul Misiunii NATO din Kosovo şi avem o contribuţie consistentă la întărirea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic", a spus preşedintele.
El a adăugat că ţara noastră găzduieşte structuri NATO "operaţionale şi robuste", iar militarii români colaborează şi se instruiesc în ţară, împreună cu peste 5.000 de camarazi din Statele Unite ale Americii, Franţa, Polonia, Portugalia, Belgia, Italia, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, Macedonia de Nord şi Luxemburg.
"Actualul context generat de războiul de la graniţele noastre sporeşte relevanţa României ca pilon de securitate şi stabilitate regional. Importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea spaţiului euroatlantic, aşa cum a fost recunoscută la Summitul NATO de la Madrid în 2022, ca urmare a demersurilor susţinute ale României, este astăzi incontestabilă. Am întărit şi vom continua să întărim securitatea României şi vom depune eforturi suplimentare pentru a consolida structurile aliate de pe teritoriul României", a spus şeful statului.
Inquam Photos / George Calin
Inquam Photos / George Calin
Inquam Photos / George Calin
Inquam Photos / George Calin
Inquam Photos / George Calin
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: klaus iohannis, NATO,
.webp)
