România aprobă, ca de obicei, în ultima clipă legile care-i dau acces la banii UE. Câte miliarde de euro zac nefolosite
România încearcă din nou să bifeze pe ultima sută de metri țintele europene din cadrul Planului Național de Redresare. Înainte cu o zi de termenul limită, au fost adoptate nouă legi care ne-ar scăpa de birocrație.
Ministrul Proiectelor Europene a evitat totuși să anunțe câte puncte au fost atinse, din totalul de 27. În lipsa lor, România nu poate folosi cele patru miliarde de euro primite deja de la Bruxelles.
Contracte pentru piste de bicicletă în orașe, granturi pentru universități și investiții în eficiența energetică - sunt proiecte incluse pe lista celor 27 de jaloane și ținte pe care România le are de atins până la 1 iulie.
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
Ministrul Proiectelor Europene n-a vrut să spună câte au fost atinse.
”Reporter: Suntem la jumătate, la peste jumătate?
Marcel Boloș, ministrul Proiectelor Europene: Înainte cu o zi de data limită de punere a tuturor jaloanelor și țintelor în implementare, mi-e greu să cred că suntem doar cu jumătate din jaloane îndeplinite. Nu aș vrea să fac niciun fel de comentariu până pe 1 iulie”.
Citește și: Cum s-a produs tragedia cu 4 morți și 5 răniți, în același loc în care a pierit Laura Stoica
Potrivit unor surse, România îndeplinea la începutul acestei săptămâni mai puțin de un sfert dintre țintele pe care și le asumase față de Comisia Europeană.
Cristian Ghinea: ”Este același fenomen care s-a mai întâmplat, de îngrășare a porcului în ajun”
Iar în ultima zi a sesiunii parlamentare, aleșii au votat pe bandă rulantă nouă legi - toate ținte și jaloane în PNRR pentru data de 30 iunie. Una dintre ele se referă la digitalizarea administrației publice.
”Reporter: Scăpăm de tot de dosarul cu șină?
Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării: Noi ne dorim cât mai repede, mi-e greu să spun dacă o primărie dintr-o localitate îndepărtată nu-l va mai solicita”.
La sfârșitul anului trecut, România a avut 21 de jaloane și ținte care au fost îndeplinite pe ultima sută de metri. Iar în primele trei luni au fost 24, atinse tot în preajma termenului limită.
Cristian Ghinea, fost ministru al Proiectelor Europene: ”Este același fenomen care s-a mai întâmplat la etapele precedente, de îngrășare a porcului în ajun, deci se stă până în ultimul moment și-apoi se intră într-o panică de aceasta, în care și Guvernul, și Parlamentul, încep să dea pe bandă legi, OUG-uri, HG-uri. Între momentul în care Guvernul face o boacănă și se blochează banii trec câteva luni”.
Citește și: Guvernul aprobă suspendarea plăţii ratelor bancare pentru o perioadă de nouă luni
Grav este că România nu a folosit până acum niciun cent din banii primiți - aproape patru miliarde de euro - de la Bruxelles. Alte state folosesc banii europeni la lucru de luni bune.
România vrea să atragă 29 de miliarde de euro, până în 2026
”Reporter: Ce câștig avem noi că stau banii acolo, nefolosiți, la Banca Națională?
Marcel Boloș, ministrul Proiectelor Europene: Acum, cheltuirea lor cu orice preț și plățile acestea pentru PNRR se fac pe măsură ce proiectele se implementează și din acest punct de vedere eu zic să mai avem puțină răbdare și lucrurile vor intra într-o normalitate firească pentru ca să putem duce la bun sfârșit proiectele României.
Reporter: Când vor intra lucrurile în normalitate și când vom folosi primii bani?
Marcel Boloș: Eu cred că deja primele semne încep să apară, s-au semnat contractele de execuție pentru primul sector din Ploiești-Buzău”.
România vrea să atragă până la finele lui 2026 o sumă uriașă de la Bruxelles - 29 de miliarde de euro, jumătate granturi, jumătate împrumuturi. În schimbul lor, s-a angajat să facă 64 de reforme și 107 investiții majore, toate împărțite pe ținte și jaloane trimestriale.
