Sunt din nou întârzieri în planul întocmit de România pentru a atrage miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Deşi ne pregătim din toamna trecută, încă nu am putut folosi niciun euro din cele aproape 4 miliarde intrate deja în conturile Băncii Naţionale. Nu există oameni suficienţi care să se ocupe de proiectele cu fonduri europene, iar regulile de verificare, inclusiv de prevenire a fraudelor, nu au fost puse la punct.

Aproape 4 miliarde de euro stau în depozitele Băncii Naţionale - jumătate granturi, jumătate împrumuturi. Sunt bani pe care ţara noastră i-a primit deja de la Comisia Europeană pentru reformele, investiţiile şi proiectele promise prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În cinci ani, România şi-a propus să facă 64 de reforme şi 107 investiţii din bani europeni dar pana acum, niciun euro nu a fost pus la lucru.

Chiar ministrul proiectelor europene recunoaşte că sistemul încă nu e funcţional pentru ca banii să fie folosiţi. Promite însă că va fi perfectat până în iunie.

Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene: “Banii sunt depozitaţi la BNR şi urmează să efectuăm plăţi pe măsura ce proiectele pe infrastructură, pentru că au valori mari - se vor derula. Întârzierile sunt un pic de domeniul evidenţei, dar încercăm să recuperăm”.

Întârzierile înseamnă că şantierele de la autostrăzi sau căi ferate sunt blocate. Iar ministerul Finanţelor, care a avut un proiect de conectare parţială a caselor de marcat la serverele ANAF, nu a mai putut aduce la buget venituri de până la 50 de milioane de euro.

O analiză făcută de Autoritatea de Audit asupra stadiului privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a scos la iveală mai multe probleme. Nu sunt gata mecanismele pentru punerea în aplicare a proiectelor şi nici cele privind evitarea fraudelor. De aceea, banii nu pot fi folosiţi deocamdată.

Marcel Boloș, ministrul proiectelor europene: “Nu putem discuta de nereguli si de coruptie cata vreme nu avem operatiuni specifice derulate in cadrul sistemului de management si de control al PNRR”

Elena Calistru, Funky Citizens: „Suntem destul de în urmă cu chestiuni administrative, ceea ce nu ne face bine. Sunt țări precum Italia și Spania care sunt deja la a doua tură de rambursări din PNRR-urile lor. 01/.50 Nu avem de exemplu gata platforma pe care pot fi urcate cererile de plată și prin care putem monitoriza ce se întâmplă cu banii aceștia”.

Deşi România miza pe 29,1 de miliarde de euro de la Bruxelles - din care granturi 14,2 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde euro - acum suma s-a redus cu 2 miliarde de euro pentru partea de granturi.

Dan Cărbunaru, purtător de cuvânt al Guvernului: “Performanţele României au fost peste evaluarile iniţiale, ca atare formula de calcul incluzand aceasta modificare a generat o micsorare a sprijinului pe care tara noastra il primeste”.

Anul acesta, ţara noastră are de lansat aproape 60 de apeluri de proiecte pentru investiţii care adună 14 miliarde de euro. Dacă nu sunt făcute la timp, cel puţin o parte din bani ar putea fi pierduţi.