Printre numele vehiculate în ultimele zile se află și cel al diplomatului Luca Niculescu, prezentat drept o posibilă variantă-surpriză pentru Palatul Victoria. Surse politice au confirmat pentru Știrile ProTV că Luca Niculescu a fost luat în calcul pentru poziția de premier. Cu toate acestea, informația nu a fost confirmată de cele de la Palatul Cotroceni.
Întrebat luni dacă Luca Niculescu este propunerea-surpriză pe care o are în vedere pentru funcția de premier, Nicușor Dan nu a confirmat informația. Președintele a părut deranjat de întrebare și a răspuns scurt că va vorbi „mai încolo” despre acest subiect.
Luca Niculescu este secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), unde, din 1 septembrie 2022, coordonează procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Anterior, între 2016 și 2022, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța. Niculescu a fost luat în calcul și pentru funcția de ministru al Afacerilor Externe în iunie 2026, iar ulterior a devenit propunerea oficială pentru acest portofoliu în formula de guvern prezentată de Eugen Tomac, primind aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare reunite.
Nicușor Dan are luni un program încărcat. Președintele participă la festivitățile dedicate deschiderii noului an școlar, urmând ca apoi să participe la ședința CSAT pe care a convocat-o duminică.
Reacția președintelui vine în contextul în care sursele Știrilor ProTV indicau faptul le-ar fi transmis liderilor PSD și UDMR, Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor, că ar putea propune pentru funcția de prim-ministru un om de afaceri, cu pregătire economică.
Varianta nu este însă agreată în aceeași măsură de partidele implicate în negocieri. Potrivit surselor, PSD și UDMR ar prefera ca viitorul premier să aibă o legătură cu zona politică.
Desemnarea premierului nu este așteptată însă imediat. Potrivit unor surse de la Cotroceni, înainte de anunțarea candidatului pentru funcția de prim-ministru ar urma să aibă loc noi consultări oficiale cu partidele parlamentare.
România, de patru luni fără un guvern cu puteri depline
În cea de-a patra lună fără un executiv cu puteri depline, pe masa președintelui se află, după cum explicau vineri sursele Știrilor ProTV două opțiuni pentru o nouă nominalizare. Astfel, exista varianta unui independent ținut „la secret” și cea a lui Sorin Grindeanu, în timp ce varianta Alexandru Nazare ar fi picat.
Guvernul Bolojan a fost demis la data de 5 mai cu 281 de voturi și doar 4 voturi împotrivă. Restul parlamentarilor, până la cei 431 prezenți în sală, s-au abținut de la vot.
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România.
Cronologia încercărilor formării unui nou guvern
Au trecut patru luni de când România nu mai are un guvern cu puteri depline.
Abia la o lună după ce Guvernul Bolojan a fost demis, președintele României, Nicușor Dan a venit cu prima propunere de premier la data de 4 iunie, când l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, partid care nu a intrat în Parlament la alegeri.
Astfel că, la acea vreme, Tomac a început negocierile pentru formarea noului Executiv și obținerea votului de învestitură în Parlament. Însă Eugen Tomac nu a apucat să ajungă la votul în Parlament.
Nu ar fi reușit să adune sprijinul necesar, așa că după aproape încă două săptămâni de la desemnare, Nicușor Dan a făcut o mutare surprinzătoare: a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier: liberalul Adrian Veștea.
Desemnarea lui a fost făcută fără noi consultări cu liderii politici, care nu au fost informați de această mișcare. Ilie Bolojan, președintele PNL, partid din care făcea parte Adrian Veștea, a aflat abia când a făcut anunțul Nicușor Dan. Acest fapt a creat noi tensiuni în interiorul partidului, între „aripa Bolojan” și cea „pro-PSD”.
Conducerea PNL a convocat rapid un Congres Extraordinar pentru 21 iunie. Miza era reorganizarea conducerii partidului și alegerea unei noi echipe în jurul lui Ilie Bolojan. Adrian Veștea a decis inițial să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan, dar s-a retras ulterior.
Ilie Bolojan a fost în cele din urmă singurul candidat la președinția PNL. A fost reconfirmat cu 1.769 de voturi din 1.842 exprimate.
În ziua următoare, la data de 22 iunie, Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Din totalul de 464 de senatori și deputați, 287 au fost prezenți. Dintre cele 212 voturi exprimate, niciunul nu a fost nul. Au fost înregistrate 189 de voturi pentru și 23 împotrivă.
”Nu este întrunită majoritatea cerută de Constituţie”, a fost anunţul din plenul Parlamentului la acel moment.
Guvernul Veştea ar fi avut nevoie de 233 de voturi ”pentru” ca să fi trecut.
Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern, Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul și se poate ajunge la alegeri anticipate. Dar nu este obligat să facă acest lucru.
După eșecul lui Veștea, președintele a convocat din nou partidele la Cotroceni, pe 23 iunie, pentru găsirea unui premier care să poată strânge majoritatea, iar ulterior au mai existat discuții între președinte și liderii partidelor din fosta coaliție, dar fără să facă vreun progres.
PSD, prin Sorin Grindeanu, a transmis că este pregătit să preia guvernarea. PNL s-a rupt practic de varianta PSD și l-a propus pe Siegfried Mureșan. UDMR și USR au decis și ei să-l susțină tot pe acesta.
