„În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanţiale, dar acest parcurs, graţie propriilor opţiuni, a însemnat şi acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creşterii economice, cât şi refacerea echilibrelor financiare ale ţării. Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada prepandemie. Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem”, a declarat Marinescu.
El a afirmat că bugetul public trebuie curăţat de necunoscute şi compromisuri. Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA.
„De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătăţirea cadrului fiscal trebuie să ţină cont de avantajul esenţial al predictibilităţii fiscale. Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ şi durabil creştere economică? Răspunsul ţine în bună măsură de calitatea investiţiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investiţiile şi fondurile europene să poată susţine o creştere economică robustă”, a spus Cosmin Marinescu.
El a menţionat că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are mare nevoie, în prezent, de o revigorare a creşterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele şi povara datoriei publice.
„Politicile dedicate nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze în special domeniile care susţin calitatea vieţii şi rezilienţa pe termen lung: sănătatea, educaţia, apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carenţe majore în abilităţile educative de bază, or aceasta este şi consecinţa unor alocări bugetare suboptimale pentru educaţie, ceea ce afectează competitivitate unui capital esenţial, capitalul uman. Sustenabilitatea nu poate fi obţinută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. Însă politicile sociale necesită o mai bună ancorare în realităţile demografice actuale, cele care prefigurează peste doar câţiva ani, constrângeri importante în planul sistemului de pensii publice pay as you go. Însă trebuie subliniat rolul esenţial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Disciplina financiară din companiile de stat şi dependenţa multora dintre acestea de bugetul public reprezintă cu certitudine un semnal de alarmă la adresa finanţelor publice, dar şi la adresa bunei funcţionări a pieţelor”, a precizat Cosmin Marinescu.
