Ordonanţa ”revoluției fiscale” a fost adoptată de plenul Senatului

Ultimul update: Vineri 26 Ianuarie 2018 17:50
Data publicarii: Luni 04 Decembrie 2017 19:32
Categorie: Politic
Senat

Ordonanţa de urgenţă 79/2017, prin care a fost modificat Codul Fiscal, a fost adoptată luni de Senat cu 71 de voturi ”pentru” şi 37 de voturi ”împotrivă”, urmând ca actul normativ să fie transmis Camerei Deputaţilor, forul decizional.

OUG 79/2017 a primit miercurea trecută raport de adoptare cu amendamente în comisia de buget a Senatului cu 6 voturi ”pentru” şi 2 abţineri.

Unul dintre amendamentele adoptate de comisia de buget a Senatului prevede că firmele care realizează venituri până la un milion de euro, cele care au un capital social de minimum 45.000 de lei şi cu cel puţin doi angajaţi pot opta între impozitul pe profit şi impozitul pe cifra de afaceri.

Am considerat în Comisie că este corect să lăsăm la decizia companiilor, să opteze pentru una dintre cele două variante: impozit pe cifra de afaceri sau pe profit, cu anumite condiţii – să aibă capital social de minim 45.000 de lei şi să aibă minim doi angajaţi. Ştim foarte bine că sunt companii care nu au niciun angajat declarat şi prin această măsură scoate la lumină undeva la, am spus eu, 200.000 de locuri de muncă”, a spus preşedintele comisiei de buget, senatorul PSD Eugen Teodorovici.

Alte amendamente adoptate în comisie prevăd majorarea plafonului de deductibilitate la cheltuielile cu dobânda de la 200.000 euro, cum stabilise Executivul, la 3 milioane de euro şi reţinerea la sursă a impozitului aferent câştigurilor obţinute din jocurile de noroc.

A fost o propunere venită din ambele părţi – şi cei care sunt din zona jocurilor de noroc, şi cei de la Finanţe. Este o chestiune mai veche care reglează un lucru normal, ca cei care sunt organizatori să facă acele reţineri şi le virează statului fără să stea Fiscul după fiecare pentru fiecare sumă infimă”, a mai spus Teodorovici.

Senatul este prima cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

OUG 79 a fost adoptată de Guvern pe 8 noiembrie, una dintre principalele prevederi fiind transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, o măsură intens contestată de sindicate, de mediul de afaceri şi de partidele de opoziţie.

O altă prevedere este reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură contestată mai ales de primari, care spun că vor rămâne fără bani de investiţii, iar unele administraţii locale ar putea intra în incapacitate de plată. Cabinetul Tudose a explicat însă că măsura "are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populaţiei şi, implicit, să contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi să încurajeze mediul de afaceri, în special în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor".

În domeniul impozitării societăţilor, Ordonanţa de Urgenţă adoptată în şedinţa din 8 noiembrie revizuieşte sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

De asemenea, se elimină condiţia privind realizarea de venituri din consultanţă şi management. În prezent, firmele care obţin venituri din consultanţă şi management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depăşesc 20% din veniturile totale.

Totodată, se includ în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale).

"Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului", susţine Guvernul.

Totodată, Ordonanţa transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin:

- limitarea deductibilităţii dobânzilor;

- introducerea impozitării la ieşire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;

- consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive;

- introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la de la 9 (angajat şi angajator), la 3, după cum urmează:

- contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat;

- contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat;

- contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

Se stabileşte transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

- CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;

De asemenea, se stabileşte o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

Actul normativ prevede şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe ţară.

Se exceptează de la plata CAS persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi, etc.). În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

Se modifică, de asemenea, modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, şomeri, persoane aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoane care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

Se introduce "Contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Contribuţia asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, susţine Guvernul.

În domeniul impozitului pe venit, Ordonanţa prevede reducerea cotei de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor, din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, din investiţii (mai puţin veniturile din dividende, pentru care se menţine cota de impozit de 5%), din pensii, din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, din premii şi din alte surse.

Guvernul spune că măsura - contestată în special de autorităţile locale - are scopul să reducă presiunea fiscală asupra veniturilor populaţiei şi, implicit să contribuie la creşterea nivelului de trai, precum şi să încurajeze mediul de afaceri, îndeosebi în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor.

O altă modificare adusă Codului Fiscal vizează majorarea nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:

- de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,

- de la 3. 000 lei (în prezent) la 3. 600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

Scopul măsurii este să fie menţinut numărul persoanelor care beneficiază de aceste deductibilităţi în condiţiile majorării salariului minim brut pe ţară şi al transferului sarcinii fiscale de la angajator la angajat, susţine Executivul.

Alte modificări fac referire la sancţionarea agentului economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA doar în cazul în care există probe că acesta avea informaţii certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relaţii comerciale. De asemenea, se extinde confiscarea şi asupra mijlocului de transport pentru cei ce fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate - alcool şi produse din tutun.

OUG privind Codul Fiscal a fost adoptată într-o şedinţă de Guvern care s-a desfăşurat în timp ce, în Piaţa Victoriei, câteva sute de persoane protestau faţă de măsurile care vor fi introduse astfel, în principal faţă de transferul plăţii contribuţiilor de la angajator la angajat.

Senat Seymour Hersh, jurnalist castigator al premiului Pulitzer

Sursa: News.ro

Liviu Pop: De la 1 ianuarie, angajatorii de bună credință ar trebui să dea salariul mai mare
Liviu Pop: De la 1 ianuarie, angajatorii de bună credință ar trebui să dea salariul mai mare
Filmul protestelor din București. Cai stăpâniți cu greu de jandarmi și posibil atac țintit pe Facebook
Filmul protestelor din București. Cai stăpâniți cu greu de jandarmi și posibil atac țintit pe Facebook
VIDEO PROTVPLUS.RO
Presedintele comisiei speciale pentru domeniul justitiei, Florin Iordache, participa la lucrarile comisiei, la Palatul Parlamentului
Deputații USR cer măsuri drastice împotriva lui Florin Iordache, după gesturile obscene din Parlament
Imagini inedite cu Florin Iordache ținând un discurs în 2004 într-o sală goală. VIDEO
Cioloș, după prezentarea raportului MCV: "Trebuie oprit atacul tâlharilor asupra justiției"
Trei parlamentari anunţă că au demisionat din PSD. Ce spun despre Dragnea
Stănescu, despre gestul obscen al lui Iordache: O mare greşeală; nu suntem la stadion
Victor Ponta, despre liderii PSD: "Sunt doar nişte demagogi populişti şi fals naţionalişti"
Călin Popescu Tăriceanu
Tăriceanu: Raportul MCV nu este un act juridic, deci nu poate fi atacat sau contestat în Justiţie
Băsescu, despre rezoluția PE: "Cel mai dificil şi stânjenitor moment politic pentru România de la aderare"
Deputatul PSD Florin Iordache, gesturi obscene în Parlament: ”Eram cu mâinile ridicate, care e problema?”
Deputații au adoptat legea privind declasificarea unor protocoale încheiate între instituțiile statului
Deputații au adoptat ordonanțele de urgență ale Guvernului care modifică legile justiției
Președintele UDMR: Orice observaţie din MCV trebuie luată în serios