Moțiune simplă în Senat împotriva ministrului Apărării. Acuzații: „compromite credibilitatea politicii de apărare”

Miruță a făcut declarațiile care îi sunt imputate în contextul discuțiilor privind o posibilă desfășurare de trupe românești în Groenlanda.

Moțiunea, inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor- din Grupul „PACE- Întâi România”, poartă titlul: „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de rigoare strategică” și a fost înaintată în baza Articolului 170 din Regulamentul Senatului.

Inițiatorii atrag atenția că România se află „într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe flancul estic al NATO”, având responsabilități directe legate de securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene și stabilitatea regională. În acest context, orice declarație privind angajarea forțelor armate române în teatre de operații îndepărtate ar trebui să fie rezultatul „unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operațional și politic”.

Senatorii acuză o „degradare gravă a calității actului de conducere și comunicare publică” în domeniul apărării naționale, pe fondul declarațiilor recente ale ministrului Apărării. Potrivit textului moțiunii, Radu Miruță ar fi făcut afirmații publice privind posibile misiuni militare în Groenlanda „fără a furniza un cadru strategic, legal și de interoperabilitate cu NATO și UE”.

Citește și

Ilie Bolojan: E un paradox anul acesta - trebuie să scădem deficitele, dar să ne menţinem investiţiile la o valoare mare

Declarațiile ministrului ar sugera că România ar putea lua în calcul participarea la astfel de detașări de trupe, urmând ca decizia să fie discutată în CSAT și supusă ulterior votului Parlamentului. Senatorii reclamă însă lipsa oricăror clarificări legate de „cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existența unui mandat NATO sau ONU” și impactul asupra capacităților Armatei Române.

În aceste condiții, Senatul apreciază că ministrul Apărării „a acționat cu o neglijență politică incompatibilă cu funcția deținută”, o conduită care „contravine principiilor constituționale privind controlul civil asupra armatei și rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe”.

Documentul subliniază că politica de apărare a României nu poate fi construită pe „declarații speculative, formulate în spațiul public înaintea unor analize instituționale riguroase” și avertizează asupra riscurilor generate de lipsa unei delimitări clare între obligațiile asumate în cadrul NATO, misiunile sub mandat ONU sau UE și scenariile de tip „coaliție de voință”.

Inițiatorii moțiunii consideră că o asemenea ambiguitate strategică „afectează credibilitatea statului român și poate genera riscuri operaționale și diplomatice inutile”, cu atât mai mult cu cât România își concentrează eforturile pe întărirea flancului estic și consolidarea capacităților defensive proprii.

Textul moțiunii acuză, totodată, un „tipar mai larg al USR în gestionarea domeniilor strategice ale statului”, caracterizat prin „lipsa de profunzime instituțională” și tendința de a înlocui expertiza profesională cu activismul politic. Senatorii avertizează că, în domeniul apărării, astfel de carențe „nu sunt doar problematice, ci pot deveni periculoase”.

„Armata României nu este un instrument de comunicare politică și nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a produce capital electoral”, se mai arată în document, care insistă asupra necesității unei comunicări publice „sombre și riguroase”.

Prin această moțiune simplă, senatorii semnatari își exprimă „dezaprobarea fermă” față de modul în care Ministerul Apărării gestionează un domeniu considerat esențial pentru „suveranitatea, siguranța și credibilitatea statului român”.

„România are nevoie de strategie, responsabilitate și competență în domeniul apărării, nu de improvizație politică”, conchid inițiatorii, care le cer senatorilor să voteze în favoarea moțiunii.

Moțiunea este semnată de senatorul Dorin – Silviu Petrea, liderul de grup PACE – Întâi România, în numele inițiatorilor.

Declarația lui Miruță care a dus la moțiune

Ministrul Miruță a răspuns la întrebarea unui jurnalist cu privire la o eventuală trimitere a trupelor românești pentru apărarea Groenlandei.

„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații, decizia este una pe care o ia CSAT după care se pune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a răspuns Miruță.

Articol recomandat de sport.ro

Turcii, reacție zdrobitoare după victoria de la Istanbul: ”Asta au făcut românii”