După ce a majorat TVA, accize și a anulat plafonul la curent, Guvernul se laudă, cu vocea PSD, că menține plafonarea la raft
Guvernul a prelungit, prin OUG, plafonarea la alimente cu șase luni. Decizia executivului vine după scandalul din coaliția de guvernare dintre PSD care își dorea menținerea măsurii și PNL și USR care își doreau ca această să înceteze la 1 octombrie.
„În şedinţa de Guvern de astăzi am decis să prelungim plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază cu încă şase luni, până la 31 martie 2026. Această măsură îi ajută pe oameni să aibă acces la produse precum pâine, lapte, carne, ouă, ulei, legume sau fructe şi protejează în special familiile cu venituri mai mici”, a anunţat, joi, premierul Ilie Bolojan, după şedinţa de Guvern.
Potrivit acestuia, decizia a fost luată după discuţii atât în coaliţie, cât şi cu reprezentanţii marilor reţele comerciale şi cu producătorii.
„Însă ştim cu toţii că intervenţiile directe în piaţă nu rezolvă problema pe termen lung. Soluţia reală este să producem mai mult şi mai bine în România: să susţinem producătorii noştri, să procesăm mai mult aici, acasă, să avem exporturi româneşti mai puternice şi să atragem investiţii noi, care aduc locuri de muncă şi venituri mai mari pentru oameni”, a mai transmis premierul.
Acesta afirmă că „Guvernul rămâne alături de cetăţeni şi ia măsuri pentru a proteja puterea de cumpărare şi pentru a întări economia românească”.
Lista alimentelor cu adoaos plafonat
”Actul normativ se adresează operatorilor economici din sectorul agroalimentar (procesatori, distribuitori, comercianţi), categoriilor de persoane vulnerabile din România aflate în situaţie de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă, în linie cu principiile Pilonului european privind drepturile sociale”, a transmis Guvernul într-un comunicat de presă.
Lista produselor agricole şi alimentare cu adaosul comercial plafonat cuprinde:
► Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300-500 grame, fără specialităţi;
► Lapte de vacă de consum 1 l, grăsime 1,5%, cu excepţia UHT;
► Brânză telemea de vacă vrac;
► Iaurt simplu din lapte de vacă, 3,5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
► Făină albă de grâu „000“ până la 1 kg;
► Mălai până la 1 kg;
► Ouă de găină calibrul M;
► Ulei de floarea-soarelui până la 2 l;
► Carne proaspătă pui (pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os şi aripi de pui, varianta standard);
► Carne proaspătă porc (carne porc lucru, pulpă porc cu os şi fără os, spată de porc);
► Legume proaspete vrac (roşii, ceapă, castraveţi, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca şi ardei capia, usturoi);
► Fructe proaspete vrac (mere roşii şi mere golden, prune, pere, struguri de masă);
► Cartofi proaspeţi albi vrac;
► Zahăr alb tos până la 1 kg;
► Smântână - 12% grăsime;
► Unt până la 250 grame;
► Magiun până la 350 grame
Măsură fără studiu de impact
Prelungirea plafonării adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost adoptată în şedinţa de guvern, a scris și ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Florin Barbu este cel care, recent, a reapărut în atenția publică prin declarația sa legată de ceea ce mănâncă românii, respectiv nemulțumirea lui că românii consumă avocado și mozzarela, în loc de produse locale. Declarația este greu de înțeles în condițiile în care România importă, ca valoare, de trei ori mai multe roșii decât avocado, după cum ȘtirileProTV.ro a scris aici.
Important de reamintit este că, nici până în acest moment, Guvernul sau PSD nu au prezentat vreun studiu de impact privind efectele plafonării.
Consiliul Concurenței a prezentat recent un sondaj la care au participat însă doar șase lanțuri de hipermarketuri, fără a specifica dacă sau cât de reprezentativ pentru prețurile de la nivel național de la rafturi este acest sondaj.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,9% în luna august, de la 7,84% în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85% iar mărfurile alimentare cu 8,92%, potrivit datelor publicate la începutul lunii septembrie de INS.
Anunţul ministrului privind adoptarea OUG vine în completarea unei postări anterioare în care salută decizia Coaliţiei de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026.
„Salut decizia Coaliţiei de guvernare de a prelungi măsura instituită de PSD privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 martie 2026. Mulţumesc Consiliului Concurenţei pentru datele furnizate în susţinerea acestei măsuri care şi-a dovedit deja utilitatea pentru protejarea puterii de cumpărare a românilor cu venituri mici şi medii", a scris miercuri pe Facebook ministrul Agriculturii.
Tensiuni în coaliție pe tema plafonării la raft
Pe acest subiect, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat, miercuri, că Guvernul va aproba joi prelungirea cu 6 luni a măsurii privind plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare de bază. Anunțul premierului a venit după ce măsura a dus la un scandal de proporții în coaliția de guvernare.
„Am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produsele alimentare și în ședința de Guvern de mâine acest proiect va fi pe ordinea de zi și se va prelungi cu șase luni de zile. Acest lucru s-a făcut atât pe baza discuțiilor din coaliție, dar și pe baza discuțiilor cu rețelele de magazine și cu producătorii. Deși s-a încercat o portretizare a mea ca un om inflexibil, așa cum se vede și în acest aspect, am fost deschis la argumente, dar deciziile trebuie întotdeauna luate nu pe baze populiste, ci pe baza unor analize serioase. Consider că intervențiile în piață nu sunt, pe fond, soluția pentru o scădere reală a prețurilor”, a declarat Bolojan, miercuri, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.
În 1 octombrie expira termenul până la care 17 produse alimentare de bază aveau adaosul comercial plafonat, în urma unei decizii a Guvernului Ciolacu, prelungită ulterior.
Plafonarea prețurilor la alimente, controverse între PSD și restul coaliției
În urmă cu aproximativ două săptămâni au apărut informații care indicau că executivul vrea să renunțe la plafonarea prețurilor la alimentele de bază, măsură care a fost pusă în practică în ultimii doi ani. Decizia ar fi fost luată de comun acord în coaliția de guvernare, dar PSD vrea să o mențină. În plus, PSD acuză că hotărârea a fost luată peste capul social-democraților.
Reprezentanții PSD au susținut faptul că este nevoie de prelungirea acestei măsuri în contextul scumpirilor din ultima perioadă.
Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că aceste scumpiri vin ca urmare a eliminării măsurilor de plafonare și compensare în cazul energiei electrice, precum și a creșterii TVA-ului și accizelor.
Impactul real al plafonării rămâne neclar
De-a lungul timpului, după cum au atras atenția Știrile ProTV, impactul pe care plafonarea l-a avut este neclar. Mai exact, Guvernul nu a prezentat statistici în acest sens, iar informațiile oferite de Consiliul Concurenței nu aveau acoperire în statisticile INS.
Mai exact, în urmă cu doi ani Consiliul Concurenței a anunțat ca un imens succes „ordonanța ieftinirii”, care ar fi adus, susține instituția, ieftiniri consistente: 49% la prune, 37% la roșii, 37% la ceapă, 32% la cartofi și lista continuă.
„Preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preţ a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) şi pepene (22,2%)", se arăta într-un comunicat al instituției.
Ce nu era clar din comunicatul Consiliului Concurenței este exact la ce produse făcea trimitere instituția. Lista celor 14 alimente de bază pentru care se aplicau reducerile de adaos comercial pe lanțul de vânzări sunt foarte clare. La pâine, de exemplu, se precizeza că este vorba despre „pâinea albă simplă 300 - 500 grame, fără specialităţi”, în cazul laptelui este vorba despre „lapte de vacă proaspăt 1,5% grăsime”.
Ilie Bolojan: Producția agricolă a României trebuie să crească
Premierul a subliniat că soluțiile sunt ca România să producă mai mult în zona de agricultură.
„Este foarte important acest lucru: să ne creștem producția și procesarea produselor agroalimentare, pentru că trebuie să recunoaștem că am valorificat puțin potențialul agricol al României. Deci, trebuie să producem mai mult, iar asta înseamnă câteva componente: să ne susținem producătorii puternici care astăzi și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marele rețele de magazine, și-au dovedit potențialul prin exporturile pe care le fac, prin programe de susținere directă a acestora, în așa fel încât sau să-și crească capacitatea de producție sau să și-o diversifice și să producă lucruri care astăzi sunt importate într-o pondere foarte mare”, a explicat premierul.
Potrivit acestuia, o a doua componentă discutată cu marile rețele de magazine este susținerea exporturilor românești.
„Așa cum în România vin importuri prin marele rețele de magazine pe bună dreptate, pentru că unele produse sunt solicitate pe piața românească, sunt branduri internaționale, dar nu sunt fabrici în România. La fel, campionii noștri care sunt competitivi pot fi susținuți, și avem un angajament din partea rețelelor de magazine, pentru a-și extinde producția și pentru a fi împinși, practic, dacă sunt competitivi, în mod evident, pe piețele din zonă”, a explicat Ilie Bolojan.
El a punctat că, de asemenea, trebuie susținute în continuare investițiile străine în acest domeniu și nu numai în zona de procesare.
„Mari companii care au branduri pe piața românească, dar nu au fabrici în România, dacă sunt în celelalte țări europene, trebuie invitate și asta voi face în perioada următoare să fie prezenți pe piața românească, pentru că asta înseamnă producție în România, înseamnă locuri de muncă și înseamnă câștiguri suplimentare pentru români”, a transmis premierul Bolojan.
