Nu există prânz gratuit. Plafonarea tarifelor la curent și gaze a costat zeci de miliarde de lei din banii tuturor

Scumpirea energiei după începutul războiului din Ucraina, la care s-a adăugat și liberalizarea pieței, a afectat bugetele românilor obișnuiți și a pus în pericol activitatea multor firme.

Soluția găsită în 2021 a fost aplicarea unei scheme de plafonare și compensare pentru consumatorii casnici și operatorii economici.

Cum niciun prânz nu este gratuit, schema de plafonare și compensare propusă de guvernul Cîțu și prelungită de toate cabinetele care i-au urmat, a avut un impact semnificativ asupra bugetului de stat, ținut pe datorie (pe deficit).

De exemplu, în primele șapte luni ale acestui an, după cum arată execuția bugetului consolidat, schema de plafonare și compensare la curent electric și gaze naturale a costat 2,40 miliarde de lei în cazul consumatorilor domestici, la care se adaugă 801,29 milioane de lei în cazul operatorilor economici.

Citește și

Cine și în ce condiții va primi tichete pentru plata energiei electrice după 1 iulie. Condițiile Guvernului Bolojan - Proiect

În total, în acest an statul român a plătit 3,2 miliarde de lei, adică peste 15 milioane de lei pe zi.

În 2024, plafonarea și compensarea facturilor la energie electrică și gaze naturale a „înghițit” alte 3,46 miliarde de lei în cazul consumatorilor domestici, suma fiind aproape dublată de alocările sub forma subvențiilor pentru operatorilor economici estimate la 3,4 miliarde de lei. În total, a fost vorba despre 6,8 miliarde de lei, adică aproape 19 milioane de lei pe zi. Zi de zi. De luni până duminică.

Suma totală cheltuită de la buget pentru plafonare și compensare în 2024 și 2025

La finalul lunii august, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, estima că mecanismul de plafonare a preţurilor la energie pentru consumatorul final şi de compensare cu bani publici a costat România 30 de miliarde de lei. Ca o coincidență, 30 de miliarde de lei este suma pe care speră guvernul Bolojan al coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități Naționale din pachetele de măsuri fiscal-economice, pentru a ține în frâu deficitul bugetar. 

De asemenea, oficialul a mai explicat faptul că, în acel moment, cele două ministere implicate în compensare, Ministerul Muncii şi cel al Energiei, mai au de plătit 6 miliarde de lei furnizorilor.

„În total, s-a cheltuit o sumă de 30 de miliarde de lei pentru acea schemă de plafonare-compensare. În momentul de faţă mai sunt datorii către operatorii de furnizare a energiei electrice în valoare de aproximativ 6 miliarde, atât la Ministerul Muncii, cât şi la Ministerul Energiei. Ministerul Energiei venea cu plata diferenţei pentru agenţii economici, iar Ministerul Muncii pentru persoanele fizice”, a explicat ministrul Energiei.

Întrebat dacă ministerul dispune de fondurile pentru plata acestor facturi compensatorii, Bogdan Ivan a explicat că există, în buget, sume pentru plata parţială.

Contextul în care a fost aplicată schema de plafonare și compensare

În luna noiembrie 2021, România a introdus schema de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale prin Ordonanța de Urgență (OUG) 118/2021, pentru a sprijini consumatorii în sezonul rece 2021-2022. Măsura a fost adoptată la aproximativ un an după liberalizarea completă a pieței de energie electrică (1 ianuarie 2021) și gaze naturale (1 iulie 2020), ca urmare a creșterii prețurilor post-liberalizare, a impactului crizei Covid-19 și a conflictului din Ucraina, arată o analiză Energy Policy Group (EPG).

Ulterior, schema a fost prelungită în mod repetat pentru a proteja consumatorii, în special cei vulnerabili, de efectele creșterii prețurilor energiei în întreaga Uniune Europeană. Schema a avut rolul de a tempera șocurile din piața de energie cauzate de războiul din Ucraina, cu consecințe în ceea ce privește inflația, puterea de cumpărare a populației, cererea agregată și creșterea economică.

La mai bine de trei ani de la introducerea schemei, începutul anului 2025 a fost marcat de o incertitudine privind prelungirea acesteia. Incertitudinea era determinată de faptul că termenul de aplicare era prevăzut să expire în luna martie.

În februarie 2025, Guvernul României a adoptat OUG 6/2025, care prevede extinderea perioadei de plafonare a prețurilor pentru energia electrică cu încă trei luni, până la finalul lunii iunie 2025 și pentru gaze naturale cu un an, până la finalul lunii martie 2026.

Tichetele pentru energie, soluția găsită de guvern pentru românii vulnerabili

Începând cu data de 1 iulie 2025, schema de sprijin pentru energie electrică prevăzută de OUG nr. 6/2025 a luat sfârșit, iar prețurile finale plafonate de care au beneficiat românii nu au mai fost aplicabile pentru consumatorii din piața de energie electrică.

Consumatorii casnici vulnerabili pot beneficia din partea statului român de sprijin financiar în valoare de 50 lei/lună, sub forma unui tichet electronic de energie pentru achitarea facturilor. Această măsură de protecție socială este aplicabilă pentru intervalul 1 iulie 2025 – 31 martie 2026.

Ar urma să beneficieze de acest sprijin persoana singură cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei și familiile cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei. Perioada de aplicare este 1 iulie 2025 - 31 martie 2026, iar impactul bugetar total pentru cele nouă luni de aplicare este estimat la 1,041 miliarde lei.

Beneficiul se acordă per gospodărie, nu pe persoană fizică, a explicat ministrul Muncii, Florin Manole, într-un interviu acordat ȘtirileProTV.

Spre exemplu, înainte de 1 iulie, la un consum de 100 kWh pe lună, un client plătea cel mult 68 lei, pentru că prețul unui kWh era plafonat la 0,68 lei.

Prin eliminarea subvenției de la stat, noul preț plătit a fost cel din contract, care, în unele cazuri, a fost dublu față de plafon. Să zicem că a devenit 1,35 lei, o ofertă de mijloc. Așadar, factura s-a dublat la același consum. Dar dacă omul a consumat cu 50% mai multă electricitate, pe timp de caniculă, factura aproape s-a triplat, au calculat furnizorii.

Articol recomandat de sport.ro

Scandalos! Încă două țări „interzise” de Donald Trump la Campionatul Mondial din 2026