Greve și proteste masive în Franța: 309 protestatari, arestați. Participarea ar fi fost sub estimările sindicatelor
Sute de mii de persoane au participat joi în toată Franţa la proteste faţă de măsuri de austeritate preconizate, îndemnându-l pe preşedintele Emmanuel Macron şi pe noul său prim-ministru, Sebastien Lecornu, să le ia în considerare nemulţumirile.
Profesorii, mecanicii de tren, farmaciştii şi personalul spitalelor s-au numărat printre cei care au intrat în grevă în cadrul zilei de protest, în timp ce adolescenţii au blocat zeci de licee timp de câteva ore.
Protestatarii şi sindicatele au cerut renunţarea la planurile fiscale ale guvernului anterior, creşterea cheltuielilor pentru serviciile publice, impozite mai mari pentru cei bogaţi şi anularea unei reforme nepopulare care obligă oamenii să lucreze mai mult pentru a obţine o pensie.
„Furia este imensă, la fel şi determinarea. Mesajul meu pentru domnul Lecornu astăzi este următorul: străzile trebuie să decidă bugetul”, a declarat Sophie Binet, şefa sindicatului CGT.
CGT a declarat că 1 milion de persoane au participat la greve şi proteste, dar autorităţile au estimat numărul protestatarilor la aproximativ jumătate din acest efectiv.
MAI PUŢINĂ VIOLENŢĂ
Au existat câteva ciocniri la unele mitinguri, dar nivelul de violenţă nu a fost atât de ridicat pe cât se temea ministrul de interne Bruno Retailleau. „Aş dori să subliniez că, în aproape toate cazurile, marşurile şi demonstraţiile s-au desfăşurat în condiţii favorabile”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă organizate la scurt timp după încheierea mitingului de la Paris.
Noul prim-ministru al lui Macron se străduieşte să alcătuiască bugetul pentru anul viitor, precum şi o nouă echipă guvernamentală. Într-o postare pe X, el a promis că se va întâlni din nou cu sindicatele „în zilele următoare”, adăugând: „Cererile formulate de reprezentanţii sindicatelor şi repetate de demonstranţi la marşuri se află în centrul consultărilor pe care le-am iniţiat”.
Lecornu şi Macron sunt sub presiune, pe de o parte din partea protestatarilor şi a partidelor de stânga care se opun reducerilor bugetare şi, pe de altă parte, din partea investitorilor îngrijoraţi de deficitul din a doua cea mai mare economie a zonei euro. Parlamentul este profund divizat şi niciunul dintre cele trei grupuri principale nu are majoritate.
„Acesta este un avertisment, un avertisment clar pentru Sebastien Lecornu”, a declarat Marylise Leon, şefa CFDT, cel mai mare sindicat din Franţa. „Vrem un buget echitabil din punct de vedere social”.
PROTESTELE AU AFECTAT ŞCOLILE ŞI TRENURILE
Joi, unu din trei profesori din învăţământul primar a intrat în grevă la nivel naţional, iar aproape unu din doi a încetat lucrul în Paris, a declarat sindicatul FSU-SNUipp.
Trenurile regionale au fost puternic afectate, în timp ce majoritatea liniilor de tren de mare viteză (TGV) din ţară au funcţionat, au declarat oficialii.
Protestatarii s-au adunat pentru a încetini traficul pe o autostradă din apropierea oraşului Toulon, din sud-estul ţării.
La Paris, poliţia a folosit în mai multe rânduri gaze lacrimogene pentru a dispersa scandalagii îmbrăcaţi în negru care aruncau cu cutii de bere şi pietre în ei. Poliţia a intervenit şi pentru a opri persoanele care vizau băncile.
Au existat ciocniri scurte şi în marja altor proteste, inclusiv în Nantes şi Lyon, unde, potrivit presei franceze, trei persoane au fost rănite.
Aproximativ 80.000 de poliţişti şi jandarmi au fost mobilizaţi pe parcursul zilei, inclusiv unităţi de intervenţie rapidă, cu drone şi vehicule blindate.
„FRANŢA NU A FOST BLOCATĂ”
„Situaţia din transporturi a fost astăzi sub control. Perturbările au fost conforme cu previziunile, cu o îmbunătăţire notabilă a circulaţiei metrourilor în Île-de-France”, a afirmat joi seara ministrul Transporturilor, Philippe Tabarot. „Încercările de blocare a anumitor gări şi depouri de autobuze au fost dejucate graţie intervenţiei forţelor de ordine”, a adăugat el.
Ministrul de Interne Bruno Retailleau a făcut şi el bilanţul zilei. „Am reuşit să garantăm libertatea de a manifesta în linişte”, a anunţat el.
„Se poate observa că, în general, participarea este mai redusă în marile aglomerări urbane, dar relativ susţinută în oraşele din provincie”, a adăugat Retailleau, menţionând „puţin peste 500.000 de participanţi” în toată Franţa. El a ţinut să „mulţumească organizaţiilor sindicale”, menţionând în acelaşi timp prezenţa a „7300 de indivizi radicalizaţi, periculoşi, black blocks”.
„I-am contracarat (şi) am deblocat sistematic acţiunile”, a anunţat ministrul.
„În ceea ce priveşte arestările, au fost 309 arestări şi 134 de persoane reţinute”, a precizat el.
El a deplâns, de asemenea, faptul că 26 de agenţi ai forţelor de ordine au fost răniţi.
SINDICATELE DECID DACĂ VOR CONTINUA PROTESTELE
Liderii principalelor sindicate au anunţat joi seara că se vor reuni vineri, după ziua de protest pe care au considerat-o „reuşită”, pentru a decide în privinţa eventualei continuări a mişcării.
„Mai mult ca niciodată, este momentul să acţionăm”, consideră sindicatul CGT într-un comunicat transmis joi seara. „Furia este acolo, este legitimă, creşte”, adaugă sindicatul.
Întrebată joi seara la France 5, lidera sa, Sophie Binet, a estimat că sindicatele şi manifestanţii sunt „în poziţie de forţă”. Această primă zi de manifestaţii este „un ultimatum”, a subliniat ea, „prim-ministrul trebuie să răspundă foarte repede, altfel vor urma altele”.
Deficitul bugetar al Franţei a fost aproape dublu anul trecut faţă de plafonul de 3% al UE, dar, oricât de mult ar dori să-l reducă, Lecornu – care depinde de alte partide pentru a promova legislaţia – se va confrunta cu o luptă acerbă pentru a obţine sprijinul parlamentar pentru bugetul pentru 2026.
