Dragnea ii asigura pe primarii din Romania ca nu trebuie sa se mai teama de institutiile de control. Mesajul liderului PSD

Presedintele Camerei Deputatilor a afirmat ca primarii nu mai trebuie sa raspunda in fata institutiilor de control in privinta deciziilor pe care le iau in administratia locala, cu exceptia cazurilor cand se incalca legea.

"Stabileste o delimitare clara intre oportunitate si legalitate. Si nu este vorba numai de ministri aici, este vorba inclusiv de primari, de restul alesilor locali, pentru ca de mult prea multe ori majoritatea institutiilor publice de control din Romania, Curte de Conturi, parchete, alte institutii, au venit sa intrebe primarul de ce au facut acel drum si nu altul.

Sau de ce a facut acea investitie si nu cealalta investitie. Eu cred ca aceasta decizie a Curtii Constitutionale va trebui sa fie luata in mod serios, si sunt convins ca si Guvernul si Parlamentul, ce legi vor trebui modificate vor fi modificate, pentru ca primarul trebuie sa raspunda doar in ceea ce priveste legalitatea. Nu poate sa fie controlat in ceea ce priveste oportunitatea. Exista instrumente de control pentru primari, si anume cetatenii care i-au ales. Exista si instrumentul referendumului si exista instrumentul sfant care este votul.

Atata timp cat in Constitutie spune ca poporul isi exercita suveranitatea prin structurile sale constituite prin alegeri libere si corecte, din cate imi aduc aminte si primarii sunt rezultatul unor alegeri libere si corecte, deci si primarii sunt parte a suveranitatii poporului roman." - a spus Dragnea la o intalnire cu primarii, la care au participat si premierul Sorin Grindeanu, presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu si primarul Capitalei Gabriela Firea.

Presedintele Camerei Deputatilor a mai declarat la Adunarea generala a primarilor de municipii ca i-a cerut premierului Sorin Grindeanu ca in legea preventiei sa fie introdus si un capitol pentru administratia locala, astfel incat institutiile de control care constata disfunctionalitati sa nu aplice sanctiuni, ci sa prezinte un plan de conformare de care alesii locali trebuie sa tina cont.

"In ce priveste preventia, am vorbit mult de Legea preventiei. Rog Guvernul, premierul, legea este aproape de final, sa introduca si un capitol pentru administratia locala. Cat e cerut acest lucru, ca la un om de afaceri institutiile de control vina, sa constate, fara sa aplice masura punitiva, de ce nu se poate face acelasi lucru si pentru administratia locala?", a afirmat presedintele PSD.

Liviu Dragnea a explicat ca "institutiile de control ar trebui sa constate disfunctionalitatea, sa prezinte un plan de conformare si in acea perioada primarul, presedintele de CJ sa se conformeze".

Motivarea Curtii Constituionale, privind oportunitatea si legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor

CCR a aratat, vineri, in motivarea deciziei prin care a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public - DNA si Guvern, ca ancheta procurorilor DNA legata de adoptarea OUG 13/2017 nu intra in competentele procurorilor, deoarece acestia nu pot face cercetari privind oportunitatea si legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

"In ceea ce priveste Ministerul Public, conduita conforma Constitutiei transpare din (…) abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competenta de a desfasura activitati de cercetare penala cu privire la legalitatea si oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor", se arata in motivarea deciziei prin care CCR a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parchetul General - DNA si Guvern.

Judecatorii CCR spun ca anchetarea emiterii OUG 13 de catre procurori "echivaleaza cu o incalcare grava a principiului separatiei puterilor in stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constitutie, deoarece Ministerul Public nu doar ca isi depaseste atributiile prevazute de Constitutie si de lege, dar isI aroga atributii ce apartin puterii legislative sau Curtii Constitutionale".

Mai mult, arata CCR in motivarea deciziei, actiunea Ministerului Public "creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului" care afecteaza buna functionare a acestei autoritati, consecinta fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-si exercita atributiile constitutionale.

"Declansarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justitiei, ridicarea de acte, audierea unui numar mare de functionari publici, secretari de stat si ministri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihica, chiar pe durata derularii unor proceduri de legiferare, creandu-se premisele unui blocaj in activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declansate de activitatea de cercetare penala si de formularea unor viitoare acuzatii care pot determina incidenta raspunderii penale, Guvernul este blocat in activitatea sa de legiuitor", mai explica judecatorii CCR in cadrul deciziei.

Curtea demonteaza punctual toate acuzatiile pentru care procurorii DNA au declansat ancheta in privinta adoptarii OUG 13/2017. Astfel, arata judecatorii, infractiunea de favorizarea a infractorului nu poate fi comisa prin adoptarea unui act normativ.

"In virtutea imunitatii care insoteste actul decizional de legiferare, care este aplicabila mutatis mutandis si membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la raspundere pentru opiniile politice sau actiunile exercitate in vederea elaborarii ori adoptarii unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul inseamna a lasa, indirect, posibilitatea intruziunii in procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecinta directa a incalcarii separatiei puterilor in stat", se arata in motivarea judecatorilor.

De asemenea, a mai decis CCR, nici infractiunile de conflict de interese, de prezentare cu rea credinta de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui si fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid de a-si folosi influenta sau autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.

"Nicio norma legala sau constitutionala nu obliga Guvernul sa-l informeze pe Presedintele Romaniei cu privire la «intentiile» sale in sensul includerii pe ordinea de zi a unei sedinte de Guvern a actelor normative supuse adoptarii si nici sa informeze Parlamentul cu privire la «intentia» sa de a adopta ordonante de urgenta", arata CCR in motivarea deciziei.

Judecatorii mai spun ca nici oportunitatea si nici legalitatea adoptarii unui act normativ nu cad sub incidenta controlului organelor de cercetare penala.

Totodata, CCR arata ca extinderea urmaririi penale de catre procurori pentru alte trei infractiuni, in aceeasi speta a OUG 13, in ziua in care DNA si-a declinat competenta in respectiva ancheta "nu este in logica fireasca a cursului cauzei".

"In conditiile in care inceperea urmaririi penale presupune activitati de cercetare si ancheta penala cu privire la modul in care Guvernul si-a indeplinit atributiile de legiuitor delegat, actiunea Ministerului Public inceteaza sa mai fie una legitima, devenind abuziva, intrucât depaseste competenta stabilita de cadrul legal in vigoare. Mai mult, actiunea Ministerului Public creeaza o presiune asupra membrilor Guvernului care afecteaza buna functionare a acestei autoritati sub aspectul actului legiferarii, avand drept consecinta descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-si exercita atributiile constitutionale", au decis judecatorii constitutionali.

Curtea Constitutionala a decis, pe 27 februarie, ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public si Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea in acest sens a fost facuta de catre presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu. Singurul judecator care a facut opinie separata la aceasta decizie a fost Livia Stanciu.

Motivarea Curtii Constitutionale in cazul conflictului constatat intre Guvern si DNA, referitor la dosarul adoptarii Ordonantei 13, va fi determinanta pentru cursul anchetei, a aratat imediat dupa decizia CCR, Ministerul Public.