Delimitarea prin lege a atribuțiilor poliției locale față de Poliția Română, reducerea violenței stradale, actualizarea cadrului legal pentru procesarea automată a abaterilor rutiere și crearea unei structuri centrale de comunicare strategică împotriva ingerințelor informaționale externe se numără printre măsurile incluse în programul de guvernare propus de Guvernul Luca Niculescu, la capitolul „Afaceri Interne”.

Documentul prevede adoptarea Strategiei Naționale pentru Siguranță Internă 2027-2031, care va stabili cadrul comun pentru organizare, resurse și investiții, precum și indicatori publici de performanță ce vor fi raportați anual.

„Reorganizăm structurile teritoriale ale Poliţiei, Jandarmeriei şi Poliţiei de Frontieră pe baza unei analize de risc actualizate anual, fără a slăbi prezenţa în mediul rural şi în localităţile mici. Restructurăm aparatul central pe baza unui audit funcţional, cu centre de servicii comune şi resurse realocate structurilor operative. Dezvoltăm statutul ţării de furnizor regional de securitate, inclusiv capacitatea de a contribui la un spaţiu Schengen mai sigur. Intensificăm cooperarea poliţienească cu partenerii strategici şi agenţiile specializate de aplicare a legii", se notează în programul de guvernare.

Poliția locală ar putea avea atribuții delimitate prin lege

Un alt obiectiv vizează stabilirea unor responsabilități clare pentru Poliție, Jandarmerie și poliția locală, astfel încât să fie evitate suprapunerile de competențe.

Recomandări Video

„Delimităm prin lege, împreună cu autorităţile locale, atribuţiile poliţiei locale faţă de Poliţia Română, precum şi competenţele Poliţiei şi ale Jandarmeriei, fără suprapuneri, şi integrăm funcţional poliţia locală în sistemul naţional de ordine publică. În Jandarmerie, sistemele tehnice de securitate preiau o parte din paza obiectivelor, iar personalul are dublă utilizare, pentru pază şi ordine publică. Analizăm împreună cu alte autorităţi oportunitatea transferului din portofoliul structurilor de aplicare a legii a unor activităţi nespecifice în vederea concentrării resurselor către misiunile principale care consolidează climatul de ordine şi siguranţă publică", se punctează în programul de guvernare.

Prevenirea violenței, protejarea comunităților și combaterea infracțiunilor care afectează mediul reprezintă alte direcții de acțiune menționate în document.

„Implementăm un program de reducere a violenţei stradale, consolidăm prezenţa MAI în mediul rural şi în zonele urbane marginalizate şi intensificăm prevenirea în şcoli, spaţii recreative şi online. Combatem mai eficient infracţiunile de mediu, cu accent pe fondul forestier şi deşeuri, şi întărim investigarea infracţiunilor, în cooperare cu parchetele", se subliniază în program.

Guvernul propune măsuri împotriva criminalității

Programul include și măsuri pentru combaterea grupărilor transnaționale, a traficului de droguri și de persoane, precum și a criminalității cibernetice. O atenție deosebită ar urma să fie acordată porturilor de la Marea Neagră.

„Dezvoltăm anchetele digitale şi criminalistica, investim în siguranţa online, în special a minorilor, şi întărim cooperarea internaţională. Folosim responsabil inteligenţa artificială în analiza datelor, investigaţii şi procesele administrative, conform regulilor europene, cu decizia finală la om. Consolidăm capacitatea instituţională pentru derularea investigaţiilor financiare", potrivit documentului.

În domeniul siguranței rutiere, viitorul Executiv propune actualizarea cadrului legal pentru procesarea automată a abaterilor. Sistemul ar urma să folosească semnalări de la Poliția Rutieră, administratorii de drumuri și participanții la trafic, în paralel cu operaționalizarea sistemelor automate de detectare e-SIGUR.

„Introducem controlul vitezei medii, comunicăm electronic cu şoferii, căutăm finanţare sustenabilă pentru investiţii, eliberăm prin digitalizare personalul specializat pentru activitatea din trafic şi continuăm educaţia rutieră", se punctează în document.

Șoferii ar putea fi monitorizați prin sisteme automate

Un alt obiectiv este dezvoltarea sistemelor inteligente de monitorizare a frontierelor, alături de aplicarea unor măsuri compensatorii după aderarea completă la spațiul Schengen. Documentul include și măsuri legate de Pactul privind migrația și azilul, cu accent pe procedurile de screening și returnare rapidă.

„Urmărim frontiere sigure şi fluide pentru persoane şi mărfuri, cu respectarea drepturilor, şi un rol mai puternic al României în securitatea Mării Negre şi a spaţiului Schengen. Consolidăm capacitatea de gestionare a migraţiei legale şi ilegale prin utilizarea combinată a resurselor Poliţiei de Frontieră şi Inspectoratului General pentru Imigrări", se mai menționează în programul de guvernare.

Viitorul Guvern ia în calcul și reorganizarea structurilor Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și ale Inspectoratului General de Aviație (IGAv). În colaborare cu Ministerul Sănătății, ar urma să fie reorganizate și serviciile județene de ambulanță, prin comasarea structurilor județene și a punctelor aeromedicale în structuri teritoriale. Planul prevede reducerea numărului de funcții de conducere, fără diminuarea capacității de răspuns în fiecare județ.

„Cu consiliile judeţene, comasăm serviciile Salvamont-Salvaspeo într-un singur serviciu pe judeţ. Dotăm IGSU şi IGAv cu tehnologii moderne şi integrăm sistemele de alertare, inclusiv RO-ALERT, într-o platformă unificată conectată la protecţia civilă europeană. Dezvoltăm, cu Ministerul Apărării Naţionale, infrastructura de pregătire pentru cutremure, incendii, inundaţii şi atacuri cibernetice, consolidăm cultura prevenirii, cu prioritate în comunităţile vulnerabile, şi actualizăm legislaţia pentru voluntariat şi pentru preluarea Strategiei de pregătire a Uniunii", are în vedere viitorul Executiv.

Guvernul vrea să reorganizeze serviciile de urgență

Programul de guvernare abordează și reziliența informațională, precum și pregătirea pentru alegerile din 2028. Printre propuneri se numără crearea unei structuri centrale de comunicare strategică pentru combaterea ingerințelor informaționale externe și a manipulărilor coordonate.

„Împreună cu Secretariatul General al Guvernului şi instituţiile de securitate, creăm o structură centrală de comunicare strategică împotriva ingerinţelor informaţionale externe, cu un centru tehnic de analiză a manipulărilor coordonate, fără atribuţii de moderare a conţinutului, şi un mecanism interinstituţional de răspuns la ameninţările hibride. Pregătim din timp alegerile din 2028, prin proceduri comune ale instituţiilor implicate şi aplicarea coordonată a regulamentelor europene privind serviciile digitale şi publicitatea politică. Înfiinţăm, cu buget anual plafonat, un Fond Naţional pentru Rezilienţă Informaţională, care finanţează, prin apeluri competitive şi transparente, proiecte locale de educaţie media, digitală şi civică ale organizaţiilor societăţii civile cu experienţă în domeniu, cu prioritate în comunităţile cele mai expuse manipulării informaţionale; fondul este aliniat obiectivelor Scutului European pentru Democraţie şi complementar programelor europene", se mai spune în document.