Criza politică cauzată de demiterea Guvernului Bolojan s-ar putea extinde până în toamnă. Președintele Nicușor Dan ar urma să desemneze un nou premier abia în septembrie, susțin surse din PSD pentru Știrile ProTV.ro.
Sorin Grindeanu urmează să aibă o discuție cu președintele Nicușor Dan în următoarele zile, susțin surse din PSD pentru Știrile ProTV.ro. Potrivit acelorași surse, șeful statului ar putea amâna desemnarea unui nou premier până în luna septembrie.
Un astfel de calendar ar însemna prelungirea interimatului Guvernului condus de Ilie Bolojan la peste patru luni, o situație fără precedent în perioada postdecembristă.
Informațiile pe surse din interiorul PSD apar în contextul în care președintele formațiunii, Sorin Grindeanu, estima că până la finalul lunii august, România va avea un guvern cu puteri depline, el precizând că majoritatea va fi formată în jurul PSD, dar fără PNL şi USR.
„Nu rămânem în acest blocaj. Sunt foarte optimist că undeva spre final de august, după 15 august, vom avea un guvern cu puteri depline. Şi asta e bine pentru România”, a afirmat Grindeanu, conform News.ro.
Ulterior, liderul PSD a precizat că, în opinia sa, șeful statului ar trebui să convoace o nouă rundă de consultări înainte de a face o nominalizare pentru funcția de prim-ministru.
„Cred că mai întâi trebuie să existe încă o tură de consultări, înainte de a se întâmpla ceva, şi probabil că va fi această tură de consultări în jurul datei de 15 august, astfel încât să vedem dacă s-au schimbat anumite lucruri. Cred că aşa trebuie început”, a spus Grindeanu.
Interimatul lui Ilie Bolojan, deja cel mai lung din perioada postdecembristă
Guvernul condus de Ilie Bolojan a stabilit deja recordul pentru cel mai longeviv guvern interimar post-decembrist, iar o desemnare și o eventuală învestire a unui nou premier în septembrie ar duce interimatul la peste patru luni.. Începând cu 16 iulie, Cabinetul a depășit precedentul record deținut de Guvernul Emil Boc în 2009 și a devenit Executivul cu cea mai lungă perioadă de administrare interimară din România după 1989.
Cabinetul Bolojan a rămas cu atribuții limitate după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026, iar negocierile politice pentru formarea unei noi majorități și desemnarea unui premier nu au dus, până în prezent, la învestirea unui nou Guvern.
Anterior, recordul era deținut de Guvernul Emil Boc I, demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2009. Acesta a rămas în funcție cu atribuții restrânse până la învestirea Guvernului Boc II, la 23 decembrie 2009, perioadă care a însumat 71 de zile.
Alegerile anticipate, scenariul luat în calcul de cei mai importanți actori politic
După două luni de la demiterea guvernului lui Ilie Bolojan, majoritatea liderilor politici au ajuns să ia în calcul posibilitatea că România ar putea organiza, pentru prima dată de la Revoluție, alegeri anticipate.
Deși în ziua în care a fost demis cabinetul lui Ilei Bolojan Nicușor Dan a exclus varianta unor alegeri anticipate, în interviul acordat Știrilor ProTV a declarat că nu mai poate exclude acest scenariu. Cu toate acestea, el a subliniat că nu crede că asta ar duce la rezolvarea crizei politice.
„Nu exclud, nu e ceva ce-mi doresc și cred că este foarte puțin probabil în momentul ăsta, pentru că nu ar avea niciun fel de logică. Vom fi cam tot în această situație, plus încă trei-patru luni de alegeri în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele și după aceea o să-i rugăm să guverneze împreună”, a declarat președintele Nicușor Dan.
Pe 13 iulie, după discuțiile de la Cotroceni, Ilie Bolojan, președinte PNL și premier interimar, afirmă că alegerile anticipate pot reprezenta o soluţie în situaţia în care partidele politice nu vor găsi „înţelepciunea şi responsabilitatea” pentru învestirea unui guvern.
„În toate democraţiile din lumea asta, atunci când se constată că nu este posibilă funcţionarea într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern pe baza rezultatelor parlamentare, aceasta este formula la care s-a recurs în aproape toate ţările din Europa. Sigur, nu cred că modelul bulgar este cel mai bun, pentru că vecnii noştri au avut mai multe runde de alegeri care poate nu au schimbat toate datele, dar ei nu au avut situaţia noastră bugetară şi nu au fost puşi în situaţia să facă corecţii puternice. Dar, la un moment dat, dacă nu se va găsi înţelepciunea şi responsabilitatea pentru a ieşi din această situaţie pe care nu noi am creat-o, subliniez asta încă o dată, aceasta a fost creată ca urmare a moţiunii depuse de PSD, atunci în mod evident nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organziarea unor alegeri”, a afirmat Ilie Bolojan.
Eșecul discuțiilor de la Cotroceni l-a determinat și pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, să declare că scenariul alegerilor anticipate nu mai poate fi exclus.
„E un scenariu pe care nu poţi să-l excluzi niciodată. E pe masă. E un scenariu care nu se poate întâmpla de pe o săptămână pe alta. Deci, dacă s-ar intra în acest scenariu, ar fi alegeri undeva în toamna acestui an, târzie. E un scenariu care ar arunca într-un soi de instabilitate continuă, să zicem, scena politică şi economică, în primul rând. Şi ăsta e de fapt principalul criteriu după care trebuie să ne uităm. Dar e şi acesta un scenariu. N-avem niciun fel de problemă să intrăm şi în acest scenariu. Nu-l văd unul fericit, nu văd să se schimbe peste noapte şi vă spun ceva, ce am spus la Cotroceni legat de acest scenariu”, a susţinut Grindeanu
Cu doar o oră înainte de întâlnirea de la Cotroceni, dar și în mai multe rânduri înainte de asta, președintele USR, Dominic Fritz, a declarat că România are nevoie de un guvern „curajos care să livreze rezultate pentru cetățeni, iar dacă nu este posibilă conturarea unei majorități parlamentare care să îl susțină, poate că decizia ar trebui să aparțină populației”, notează Agerpres.
„Avem nevoie de un guvern curajos care livrează pentru români, nu unul care îi protejează pe privilegiați sub umbrela stabilității. Dacă nu este posibil să facem o majoritate pentru asta, poate e momentul să-i lăsăm pe români să decidă. Vedem atunci ce mai rămâne din aplauzele pesediștilor”, a scris atunci pe Facebook Dominic Fritz.
Și liderii opoziției sunt de acord cu ideea organizării alegerilor anticipate în situația actuală. Astfel, liderul grupului senatorial AUR, Petrişor Peiu, susţine că organizarea de alegeri anticipate reprezintă soluţia de ieşire din criza politică. Această criză a fost provocată de demiterea Guvernului Bolojan printr-o moțiune de cenzură votată de AUR și PSD.
Criză politică declanșată după demiterea Guvernului Bolojan
Criza politică a început pe data de 5 mai 2026, la momentul adoptării moțiunii de cenzură susținute de PSD și AUR, prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
281 de parlamentari au votat pentru moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.
În aceeași zi, președintele Nicușor Dan a declarat că demiterea Guvernului reprezintă o decizie democratică și a anunțat că va începe consultări pentru formarea unui nou Executiv.
Șeful statului:
a exclus varianta alegerilor anticipate;
a afirmat că România va avea un guvern pro-occidental;
a anunțat începerea consultărilor informale cu partidele parlamentare.
În 4 iunie, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac pentru formarea unui Guvern, iar Tomac a început negocierile pentru formarea majorității. Ulterior, el a constatat că nu dispune de susținerea necesară în Parlament, astfel că și-a depus mandatul, iar criza politică s-a prelungit.
După eșecul Guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan a convocat din nou partidele, în 23 iunie. La sfârșitul lunii iunie au apărut două propuneri concurente pentru funcția de premier. PSD a anunțat că îl propune pe Sorin Grindeanu, iar PNL pe Siegfried Mureșan.
Niciuna dintre variante nu a conturat o majoritate clară de susținere de către partidele parlamentare.
Curtea de Apel Bucureşti a decis suspendarea a şase hotărâri adoptate de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, în urma unor reclamaţii formulate de Partidul Social Democrat.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că ar fi fost bine să se forțeze formarea unui guvern de armistițiu până la sfârșitul anului și spune că, deocamdată, fiecare partid este închis în propria bulă.
Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA.
Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte.
Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe.
