PSD se întoarce la guvernare prin intermediul tehnocratului Luca Niculescu, pe a cărui listă de miniștri propuși se regăsesc 11 social-democrați. Doar patru portofolii (Finanțe, Afaceri Externe, Educaţie și Cultură) revin unor independenți.

Lista miniștrilor PSD:

  • vicepremier şi ministru al Afacerilor Interne - Marian Neacşu
  • ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Florin Barbu
  • ministru al Sănătăţii - Alexandru Rogobete
  • ministru al Muncii - Florin Manole
  • ministru al Economiei - Daniel Zamfir
  • ministru al Justiţiei - Radu Marinescu
  • ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei - Alexandru Stoica
  • ministru al Transporturilor şi Infrastructurii - Ştefan Ovidiu Popa
  • ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor - Natalia Intotero
  • ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene - Mihai Ghigiu
  • ministru al Apărării Naţionale - Ştefan Radu Oprea

Sorin Grindeanu a anunţat după ședința de la Vila Lac că PSD a luat decizia de a reveni la guvernare după cinci luni de criză politică, explicând că priorităţile partidului pe care îl conduce se regăsesc în programul viitorului cabinet Niculescu. El a mai anunţat că PSD va face o evaluare a performanţelor Guvernului Niculescu după primele şase luni de guvernare.

„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluţiei pentru ieşirea din acest blocaj naţional. Consiliul Politic Naţional a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece priorităţile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a anunţat preşedintele PSD, după şedinţa Consiliului Naţional al partidului. 

După ce a prezentat cele zece priorități ale PSD pentru revenirea la guvernare, Sorin Grindeanu a prezentat și lista miniștrilor social-democrați care vor face parte din guvernul Luca Niculescu.

Recomandări Video

Luca Niculescu ar urma să-și depună lista de miniștri și programul de guvernare în Parlament în cursul zilei de joi. Astfel, audierile din comisiile parlamentare și votul din plenul legislativului ar urma să aibă loc, cel mai probabil, luni și marți, 19-20 octombrie, după cum explică sursele politice. Viitorul executiv ar urma să aibă 17 ministere și un post de vicepremier, care îi va reveni lui Marian Neacșu, după cum au transmis surse politice.

Marian Neacșu, vicepremier în mai multe guverne

Marian Neacşu, unul dintre cei mai experimentaţi oameni din PSD, este propunerea partidului pentru funcţia de vicepremier şi ministru de Interne în viitorul Guvern. Cu o carieră politică de peste trei decenii, fost secretar general al social-democraţilor şi vicepremier în mai multe guverne, Neacşu a ocupat poziţii importante atât în partid, cât şi în administraţia centrală, notează News.ro.

Marian Neacșu și-a început cariera politică la începutul anilor ’90, în Ialomița, unde a fost consilier județean, înainte de a deveni deputat PSD în 2008 și secretar general al partidului. De-a lungul carierei, a ocupat mai multe funcții de conducere în Parlament și în partid, iar în 2019 a trecut la Pro România, formațiunea condusă de Victor Ponta, revenind ulterior în PSD. În 2020, a fost numit membru în Comitetul de Reglementare al ANRE, iar în decembrie 2021 a devenit secretar general al Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Din iunie 2023, a ocupat funcția de vicepremier în guvernele conduse de Marcel Ciolacu și ulterior de Ilie Bolojan, având atribuții de coordonare guvernamentală și avizare a unor proiecte de acte normative cu impact bugetar.

Cariera lui Marian Neacşu este marcată şi de o condamnare penală. În 2016, acesta a fost condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiica la propriul cabinet parlamentar.

Cazul a reprezentat una dintre controversele importante din parcursul său public. Ulterior, Neacşu a continuat să ocupe funcţii politice şi administrative, inclusiv în conducerea Guvernului şi în structurile de conducere ale PSD.

Florin Barbu, propus din nou pentru Agricultură

Florin-Ionuţ Barbu este economist de profesie şi fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. A condus ministerul începând din 15 iunie 2023, în guvernele conduse de Marcel Ciolacu şi în executivul format ulterior condus de Ilie Bolojan, până în aprilie 2026, potrivit informaţiilor biografice disponibile. În octombrie 2026, PSD îl propune din nou pentru portofoliul Agriculturii în viitorul guvern condus de Luca Niculescu.

În mandatul său, Barbu a susţinut programe de sprijin pentru fermieri, scheme de creditare, investiţii în irigaţii şi măsuri pentru dezvoltarea procesării alimentelor şi a zootehniei. A promovat, de asemenea, plafonarea adaosului comercial la anumite alimente de bază. Aceste măsuri au fost prezentate de minister şi de PSD drept instrumente de protejare a producătorilor şi consumatorilor.

Mandatul său a fost marcat şi de dispute politice privind finanţarea agriculturii. În iunie 2026, la audierile parlamentare pentru preluarea portofoliului, Barbu l-a criticat dur pe premierul de atunci, Ilie Bolojan, susţinând că acesta a respins propunerile sale de sprijin pentru fermieri.

Mandatul său a fost însoţit şi de controverse. Într-un interviu televizat, Barbu l-a numit pe Nicolae Ceauşescu "preşedintele nostru", în contextul unei discuţii despre stuful din Deltă, formulare care a atras critici publice. Tot în privinţa stufului din Delta Dunării au apărut investigaţii de presă privind modificări legislative care ar fi permis transformarea unor suprafeţe de stuf în păşune, făcându-le eligibile pentru subvenţii europene.

Alexandru Rogobete ar putea primi un al doilea mandat la Sănătate

Alexandru-Florin Rogobete, unul dintre cei mai tineri lideri ai PSD, a fost nominalizat pentru portofoliul Ministerului Sănătăţii în echipa guvernamentală condusă de Luca Niculescu, după ce fusese nominalizat şi în Cabinetul Veştea. La 35 de ani, Rogobete aspiră să revină într-o poziţie de conducere în domeniul sănătăţii.

Intrarea sa în administraţia sanitară a avut loc în 2021, când a devenit consilier al ministrului Sănătăţii. În februarie 2023 a fost numit secretar de stat, funcţie din care a coordonat implementarea PNRR în sănătate şi gestionarea fondurilor europene destinate modernizării infrastructurii medicale.

În plan politic, Alexandru Rogobete a fost ales deputat de Prahova pe listele PSD în decembrie 2024 şi a preluat conducerea Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor. A deţinut şi funcţia de ministru al Sănătăţii în guvernul Bolojan, între iunie 2025 şi aprilie 2026, perioadă în care a semnalat nereguli la Institutul Oncologic Bucureşti, inclusiv dispariţia unor medicamente chimioterapice.

Florin Manole, din nou propunerea PSD pentru Ministerul Muncii

Propunerea pentru portofoliul Muncii, Petre Florin Manole (42 de ani) are un parcurs atipic în politica românească. El a trecut de la activismul pentru drepturile omului la conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Manole este considerat unul dintre reprezentanţii noii generaţii de lideri PSD.

Intrarea în politică a avut loc în 2009, odată cu înscrierea în PSD. Ulterior, Manole a devenit consilier local în Sectorul 5 între 2012 şi 2015. A fost membru în Colegiul Director al CNCD în perioada 2015-2016 şi secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului între 2022 şi 2023. În Parlament, a avut două mandate de deputat, între 2016 şi 2020 şi din 2024 până în prezent.

Ca ministru al Muncii, funcţie pe care o ocupă din iunie 2025, Petre Florin Manole a avansat mai multe măsuri cu impact social direct. Printre acestea se numără majorarea salariului minim brut la 4.325 de lei lunar, începând cu 1 iulie 2026.

Cariera sa nu a fost lipsită de controverse. Presa a semnalat mai multe sume cash trecute în declaraţiile de avere, inclusiv 100.000 de lei şi 30.000 de euro menţionaţi în 2025, fără explicaţii detaliate din partea ministrului. A atras atenţia şi un împrumut de 225.000 de lei acordat PSD în 2019, sumă despre care Manole a spus că provine din economiile sale din indemnizaţia de parlamentar. O altă vulnerabilitate mediatică este relaţia cu naşul său de cununie, omul de afaceri Gruia Stoica, condamnat penal pentru corupţie. Manole a spus că legătura dintre ei este una „etnică, nu politică, nu business”, însă tema continuă să apară în dezbaterea publică.

Daniel Zamfir, propunerea social-democraților pentru Economie

Daniel-Cătălin Zamfir, senator PSD şi lider al grupului parlamentar social-democrat din Senat, este propunerea partidului pentru Ministerul Economiei în viitorul Cabinet condus de Luca Niculescu. Fost parlamentar PNL şi ALDE, Zamfir a devenit cunoscut prin iniţiative legislative din domeniul bancar şi prin poziţiile sale critice faţă de politicile economice ale guvernărilor anterioare.

Daniel-Cătălin Zamfir este senator de Bucureşti în legislatura 2024–2028 şi conduce grupul parlamentar al PSD din Senat. Social-democraţii îl propun pentru portofoliul Economiei în noul guvern. 

Zamfir a intrat în Parlament în 2012, când a fost ales deputat de Braşov pe listele Partidului Naţional Liberal. În 2016 a devenit senator, tot de Braşov, iar ulterior a părăsit PNL şi s-a alăturat ALDE, formaţiune condusă atunci de Călin Popescu-Tăriceanu. Mai târziu, s-a înscris în PSD, partid în care a ajuns să conducă grupul parlamentar din Senat.

În perioada negocierilor pentru formarea Guvernului Luca Niculescu, Zamfir a reprezentat public poziţia PSD privind condiţiile intrării la guvernare. Pe 6 octombrie, el a declarat că partidul nu va acorda un „cec în alb” premierului desemnat şi a cerut oprirea măsurilor de austeritate promovate de fostul guvern condus de Ilie Bolojan. Ulterior, liderul senatorilor PSD a susţinut că partidul nu va vota un guvern care continuă aceeaşi direcţie economică şi că social-democraţii trebuie să îşi asume guvernarea dacă intră în Executiv. Declaraţiile sale au făcut parte din negocierile privind programul guvernamental şi distribuirea portofoliilor.

Radu Marinescu ar putea reveni la Ministerul Justiției după aproape șase luni

Radu Marinescu (53 de ani) este propunerea pentru continuarea mandatului la Ministerul Justiţiei în guvernul condus de Luca Niculescu, după ce a fost nominalizat şi în Cabinetul Veştea. Membru al PSD Dolj, Marinescu are o carieră construită în principal în avocatură şi în administraţia locală din Craiova, înainte de a ajunge în funcţii guvernamentale.

Intrarea sa în politică a avut loc în 2016, când a devenit consilier local în Craiova. A exercitat acest mandat timp de trei legislaturi, până în 2024, ocupând şi funcţia de preşedinte al Comisiei de buget-finanţe din Consiliul Local şi de vicepreşedinte al organizaţiei municipale PSD Craiova. În decembrie 2024 a fost ales deputat de Dolj şi a preluat conducerea Comisiei juridice din Camera Deputaţilor.

La sfârşitul lui 2024 a fost numit ministru al Justiţiei, funcţie în care a rămas şi în contextul noii formule guvernamentale. În mandatul său, principala miză a fost implementarea jaloanelor din PNRR şi continuarea reformelor din sistemul judiciar. În acelaşi timp, Marinescu a criticat public modul în care a funcţionat coaliţia de guvernare, susţinând că miniştrii PSD nu au fost ascultaţi şi că relaţia dintre partide a fost afectată de lipsa de respect politic. Mandatul său a fost marcat și de un scandal de plagiat.

Alexandru Stoica vine din fieful lui Marcel Ciolacu și a intrat în administrația publică direct de pe băncile facultății

Alexandru Stoica este inginer de profesie și vine din Buzău, fieful fostului premier Marcel Ciolacu. A lucrat numai în administrație publică, unde a debutat ca inspector de specialitate la Consiliul Județean Buzău, în 2013, imediat după terminarea facultății.

În 2017 ajunge direct subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării, pentru ca din 2019 să se întoarcă acasă pentru a deveni consilierul președintelui CJ Buzău, postură din care este numit un an mai târziu administrator public al județului Buzău.

Nici în această funcție nu rezistă mult, întrucât în mai 2021 este manager de proiect la Agenția pentru Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, pentru ca din decembrie 2021 să ajungă secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.

Stoica a fost numit în consiliile de administrare de la CFR SA, dar și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM).

Ștefan Ovidiu Popa, deputat la al treilea mandat, cu experiență în instalații sanitare

Ștefan Ovidiu Popa este la al treilea mandat de deputat și liderul grupului parlamentar PSD. Licențiat în economie și drept la Craiova, Popa a ajuns încă din 2016 pe băncile Parlamentului, din postura de șef al unei Case de Ajutor Reciproc (CAR) din Râmnicu Vâlcea.

Anterior, a fost cenzor Prelcet SA și consilier la Servcet SA, ambele filiale ale CET Govora, specializate în instalații sanitare și întreținerea sistemului public de termoficare.

Înainte de a se specializa în instalații sanitare, viitorul ministru al Transporturilor a fost și colaborator al FBF Total Invest SRL, o mică firmă de construcții. Debutul în administrația publică și l-a făcut în 2016, când a fost ales consilier județean, pentru doar câteva luni, însă, înainte de a ajunge deputat.

Natalia Intotero, a patra oară la conducerea unui minister

Natalia Intotero se pregăteşte pentru al patrulea mandat de ministru, de data aceasta într-un domeniu în care nu a lucrat până acum. Deputata PSD de Hunedoara este nominalizarea social-democraţilor pentru Ministerul Mediului în cabinetul pe care premierul desemnat Luca Niculescu urmează să îl prezinte joi, 15 octombrie, în Parlament.

Experienţa ei guvernamentală acoperă domenii foarte diferite. A condus Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Dăncilă (2018–2019) şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse în primul Guvern Ciolacu, din iulie 2023. În decembrie 2024 a preluat Ministerul Culturii în Guvernul Ciolacu 2. Mandatul de la Cultură a fost marcat de furtul Coifului de la Coţofeneşti dintr-un muzeu din Olanda, după care l-a demis pe directorul Muzeului Naţional de Istorie. A plecat din guvern în iunie 2025. În Parlament, a condus ani la rând Comisia pentru învăţământ a Camerei, iar din februarie 2026 este vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor. 

Cel mai recent mandat public al Nataliei Intotero nu a fost lipsit de tensiuni. În ultimele săptămâni, USR a acuzat-o că, în calitate de vicepreşedintă a Camerei, a blocat cererea opoziţiei de înfiinţare a unei comisii de anchetă privind zborurile private ale unor demnitari către Mykonos şi Nisa. Plângerea liderei deputaţilor USR, Diana Stoica, a fost trimisă la Comisia juridică. Criticile au vizat-o şi în trecut şi au vizat diploma obţinută la Universitatea „Spiru Haret”, o iniţiativă legislativă care permitea schimbarea destinaţiei şcolilor rămase fără elevi şi o declaraţie din 2023 potrivit căreia emigrarea nu ar fi o soluţie, venită din partea unui fost ministru al Românilor de Pretutindeni.

Mihai Ghigiu, un conferențiar universitar la conducerea Ministerului Fondurilor Europene

Alexandru Mihai Ghigiu, fost şef al Cancelariei Prim-ministrului, este nominalizat pentru portofoliul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, după ce a fost propus la Mediu în Cabinetul Veştea.

Ghigiu este conferenţiar universitar doctor la SNSPA, în cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană, unde predă cursuri despre politicile Uniunii Europene şi studii sud-americane. Parcursul său academic include un doctorat în ştiinţe politice, două masterate la SNSPA, studii la ENA Paris şi programe de leadership la Harvard Kennedy School, desfăşurate în mai mulţi ani, inclusiv 2017, 2018 şi 2023. A absolvit şi Colegiul Naţional de Apărare, precum şi Institutul Diplomatic Român.

Pe plan politic, Ghigiu s-a înscris în PSD în 2007. A deţinut funcţii de execuţie şi demnitate publică, printre care cea de secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului în 2017 şi cea de preşedinte al Institutului Naţional de Administraţie între ianuarie 2022 şi iulie 2023. Ulterior, a devenit şef al Cancelariei Prim-ministrului.

La nivel parlamentar, Alexandru Ghigiu a fost ales deputat de Bucureşti în 2024 şi conduce Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor. În activitatea sa publică a fost asociat cu teme precum reformele administrative, politicile educaţionale şi relaţia cu instituţiile europene.

Radu Ştefan Oprea, de la afaceri la Apărare

Ştefan-Radu Oprea, senator PSD de Prahova, purtător de cuvânt al partidului şi fost ministru al Economiei, este propunerea social-democraţilor pentru Ministerul Apărării Naţionale în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu. Cu o carieră construită între mediul privat, administraţia locală, Parlament şi mai multe funcţii guvernamentale, Oprea revine în prim-planul Executivului pentru un portofoliu diferit de cele pe care le-a gestionat până acum.

Oprea a fost de două ori ministru. În ianuarie 2018 a preluat Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat în cabinetul condus de Viorica Dăncilă, funcţie pe care a deţinut-o până în noiembrie 2019. În iunie 2023 a revenit la Palatul Victoria ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în primul Guvern Ciolacu, mandat încheiat în decembrie 2024.

Din ianuarie 2025 a condus Cancelaria prim-ministrului, cu rang de ministru, în Guvernul Ciolacu 2. În iunie 2025, premierul Ilie Bolojan l-a numit secretar general al Guvernului, funcţie din care a demisionat în aprilie 2026, odată cu căderea cabinetului Bolojan. Mandatul de la SGG a fost marcat de conflicte cu şeful Cancelariei, Mihai Jurca, pe tema reducerii posturilor. A fost marcat şi de un scandal după ce Oprea a comparat tăierile de personal cu Auschwitz. Ulterior şi-a cerut scuze, spunând că vorbele sale au fost interpretate greşit.