Bugetul de stat rămâne o sursă majoră de tensiune între partidele de la guvernare. Discuțiile vizează nu doar prioritățile de cheltuire, ci și modul în care vor fi împărțiți banii proveniți din taxele și impozitele locale.
Pachetul 3 de reforme, care include atât schimbările din administrație, cât și măsurile de relansare economică. Potrivit surselor politice, acest dosar este discutat de mai mult timp într-un grup de lucru cu reprezentanți ai fiecărui partid din coaliție, iar o parte dintre propuneri sunt deja agreate la nivel tehnic. În plus, acest pachet ar include și o componentă de „reglare a pensiilor” speciale.
La începutul anului, surse politice au precizat pentru Știrile Pro TV că președintele Nicușor Dan urmează să negocieze cu PSD, PNL, USR și UDMR numirile la șefia parchetelor și serviciilor secrete.
Bugetul de stat, amânat până în februarie
Într-o ședința recentă a coaliției s-a agreat un calendar clar pentru adoptarea bugetului de stat pe 2026, procedurile urmând să se finalizeze până pe 27 februarie, susțin surse politice pentru Știrile ProTV.
În pregătirea bugetului pentru anul acesta, premierul Ilie Bolojan a început consultările cu primari din toată țara, despre cum ar urma să fie împărțiți banii. O întâlnire cu reprezentanții primarilor a avut loc pe 21 ianuarie. Administrația locală așteaptă simulările și scenariile de la Ministerul Finanțelor.
Două zile mai târziu, premierul anunța că avem dezechilibre în administrația locală, față de alte state ale Uniunii Europene. Șeful Executivului propune, în consecință, ca doar primăriile care își colectează eficient taxele să primească mai multe fonduri. În aceste zile, guvernul are discuții cu edilii despre bugetul pe 2026.
Potrivit guvernului, administrațiile locale de la noi sunt dependente în mare măsură de banii de la „centru”.
„Administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependente într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Nu mai putem să mergem în această formulă”, a explicat Ilie Bolojan.
Anterior declarației, guvernul a publicat o analiză comparativă care arată că 83% din bugetele administrațiilor locale din România provin de la stat, față de o medie a Uniunii Europene de 51%. În același timp, taxele și impozitele locale înseamnă sub 1% din PIB, comparativ cu 3,7% în Uniunea Europeană, ceea ce face ca cheltuielile cu personalul să depășească veniturile proprii ale primăriilor, a precizat pe Facebook Ilie Bolojan.
Numirea șefilor serviciilor secrete, un nou motiv de tensiune în coaliție
Recent, președintele Nicușor Dan a transmis că numirile pentru funcțiile de directori de la Serviciul Român de Informații și de la Serviciul de Informații Externe vor fi făcute după discuții cu partidele parlamentare, astfel încât ele să fie validate de Legislativ.
În cazul SRI, numirea unui nou șef civil ar pune capăt perioadei de peste doi ani jumătate de la demisia lui Eduard Hellvig. În cazul SIE, numirea unui nou șef ar pune capăt mandatului de aproape 8 ani a lui Gabriel Vlase la conducerea instituției.
„În ceea ce privește șefii de servicii, pentru că președintele propune și Parlamentul trebuie să voteze, tocmai din perspectiva acestei stabilități, nu cred că se va întâmpla ca să nu discutăm înainte, dimpotrivă, vom discuta astfel încât numirile să fie validate de Parlament”, a precizat șeful statului, într-o conferință de presă susținută la Paris.
Nicușor Dan a admis că are „niște nume” pentru aceste desemnări.
„Am niște oameni pe care îi am în cap și o să fie niște discuții și o să aveți niște nume”, a spus președintele.
Reforma administrației vine la pachet cu măsurile de relansare economică impuse de PSD premierului
Pachetul 3 de măsuri fiscale va avea trei componente majore, explică surse politice din interiorul PSD. Cu toate acestea data la care va fi prezentat publică rămâne neclară.
Partidele de la putere au convenit luni,19 ianuarie, într-o ședință a coaliției, cum vor adopta reformele de administrație. La fel ca la pachetele de măsuri precedente, Guvernul apelează tot la angajarea răspunderii în Parlament.
Se va întâmpla cu susținerea PSD, care, din nou, a obținut ce a vrut după mai multe amenințări.
Coaliția a decis ca Guvernul să-și angajeze răspunderea în Parlament pentru măsurile care reformează administrația centrală și cea locală.
PSD a mizat din nou pe rețeta câștigătoare, amenințările, care a dat din nou roade. Sorin Grindeanu a amenințat că, dacă această reformă nu va conține și măsurile de relansare economică, atunci partidul său nu o va susține. Așa că, până la urmă, ceilalți lideri au acceptat cerința social-democraților și urmează să decidă ce aleg din lista PSD. Listă care conține, printre altele:
► acordarea de 1.000 de lei pe lună pentru tinerii care se angajează pentru prima dată;
► acordarea unei subvenții lunare de 2.250 lei pe o perioadă de 12 luni pentru mame;
► creșterea valorii tichetelor de masă până la 50 de lei pe zi.
Toate aceste pachete de măsuri urmează să fie adoptate cel mai devreme pe 29 ianuarie, în Parlament.
