Zelenski respinge, într-un discurs adresat naţiunii, planul SUA privind pacea cu Rusia: ”Nu-mi voi trăda jurământul!”
Preşedintele ucrainean Volodmir Zelenski a respins vineri seara plan SUA vizând pacea în Ucraina, perceput de către Kiev ca fiind foarte favorabil Kremlinului/
El a dat asigurări că nu-şi va ”trăda” ţara, relatează AFP, potrivit News.ro.
”Ucraina s-ar putea confrunta cu o o alegere foarte dificilă: pierderea demnităţii sau riscul de a pierde un partener-cheie”, Statele Unite, a declarat într-un discurs adresat naţiunii şeful statului ucrainean.
”Treversăm unul dintre cele mai grele momente din istoria noastră”, a apreciat Volodimir Zelenski.
Ukrainian President Volodymyr Zelensky gave a somber address to the nation this morning from outside the Presidential Office in Kyiv, reminiscent of his speech the morning of the Russian invasion in February 2022, stating that Ukraine is now facing “one of the most difficult… pic.twitter.com/gd0A3UhHaA
— OSINTdefender (@sentdefender) November 21, 2025
Presa a publicat aceste propuneri în 28 de puncte susţinute de către preşedintele american Donald Trump, care cer Kievului să cedeze teritorii ocupate Rusiei, să renunţe să adere la NATO, să-şi reducă forţele armate şi să organizeze alegeri.
Propunerile americane prevestesc ”o viaţă fără libertate, fără demnitate, fără dreptate. Şi să avem încredere în cel care ne-a atacat deja de două ori”, a subliniat Zelenski, referindu-se la Rusia.
”Voi prezenta argumente, voi convinge, voi propune aleternative”, a continuat el.
”Nu-mi voi trăda niciodată jurământul de credinţă faţă de Ucraina”, a declarat Zelenski.
La puţin timp după acest discurs, Volodimir Zelenski a vorbit la telefon cu vicepreşedintele american J. D. Vance despre acet plan, a anunţat o sursă de la preşedinţia ucraineană, fără să ofere detalii despre conţinutul convorbirii.
Preşedintele ucrainean s-a coordonat de urgenţă cu liderii francez, german şi britanic, aliaţii săi-cheie împotriva Moscovei şi Washingtonului.
”Lucrăm la un document pregătit de către partea americană” pentru a ”asigura o pace reală şi demnă” în Ucraina, a anunţat el pe X în urma unei convorbiri telfonice cu Emmanuel Macron, Keir Starmer şi Friedrich Merz.
Cei trei lideri europeni au îndemnat la căutarea unei soluţii la Războiul din Ucraina care să implice ”deplin” Kievul şi a dat asigurări că orice decizie necesită ”susţinerea comună şi consensul” europenilor şi NATO, a anunţat într-un comunicat Palatul Elysée.
Europenii vor ca ”forţele armate ucrainene să fie capabile să apere în mod eficient suveranitatea Ucrainei”, a subliniat într-un comunicat cancelaria germană.
I held a joint call with President of France @EmmanuelMacron, Prime Minister of the United Kingdom @Keir_Starmer, and @bundeskanzler Friedrich Merz. I am grateful for their principled support for Ukraine and for all our people.
We discussed the plan for peace for Ukraine and all… pic.twitter.com/Lz6Tq38QUR
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 21, 2025
Secretarul general al ONU Antonio Guterres a apreciat că orice ”soluţie de pace” în Ucraina trebuie să-i respecte ”integritatea teritorială”, cu o zi înaintea unei reuniuni G20 la Johannesburg.
Un oficial american a declarat joi că planul propus în Ucraina cuprinde garanţii de securitate din partea Washingtonului şi aliaţilor săi europeni echivalente celor NATO, în cazul uni viitor atac, confirmând informaţii de presă.
Potrivit acestui plan, pe care AFP scrie că l-a văzut, Kievul urmează să se angajeze să nu adere niciodată la NATO şi nu obţine desfăşurarea unor forţe din Occident pe teritoriul ucrainean, în pofida faptului că planul prevede desfăşurarea unor avioane europene de luptă îîn Polonia în vederea apărării Ucrainei.
Planul reia mai multe revendicări prezentate de Kremlin de mult timp, respinse de către Kiev anterior.
El prevede ca Kievul să cedeze estul ţării Moscovei şi acceptă ocupaţia unei părţi a sudului Ucrainei.
Cele două regiuni din bazinul minier Donbas - Doneţk şi Lugansk (est) - şi Crimeea anexată în 2014 urmează să fie ”recunoscute de facto ca ruseşti, inclusiv de către Statele Unite”, iar Moscova să primească şi alte teritorii ucrainene care se află în prezent sub controlul Kievului.
Izolarea Rusiei în lume urmează să înceteze prin reintegrarea sa în G8 şi ridicarea treptată a sancţiunilor, iar dorinţa sa ca Kievul să nu facă parte niciodată din NATO să fie înscrisă în Constituţia ucraineană.
Kievul urmează să-şi limiteze armata la 600.000 de militari şi să se mulţumeadcă cu o apărare a unor avioane de luptă europene cu baza în Polonia, iar NATO urmează să se angajeze să nu staţioneze trupe în Ucraina.
Ucraina urmează să organizeze alegeri în termen de 100 de zile - un punct care reprezintă un ecou al revendicărilor Moscovei, care insistă ca Zelenski să fie destituit.
Rusia, ale cărei trupe continuă să revendice săptămânal cuceriri de noi sate de-a lungul liniei frontului, a exercitat presiuni asupra preşedintelui ucrainan să negocieze ”acum”, înainte să piardă şi mai mult teritoriu.
”Spaţiul lui de luare de decizii se reduce pe măsură ce pierde teritorii”, a declarat într-un briefing zilnic, la care AFP scrie că a participat, un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
La Kiev, cuvântul ”capitulare” era vineri pe toate buzele.
”Sper cu adevărat ca partea ucraineană să refuze să pună în aplicare un asemenea acord”, a declarat AFP un student, Danîlo Domski, în vârstă de 18 ani.
