Volodimir Zelenski merge în Germania pentru a-şi mobiliza aliaţii înainte de începerea mandatului lui Trump

62505423

Volodimir Zelenski se întâlneşte joi în Germania cu aliaţii Ucrainei sub egida Statelor Unite pentru a discuta despre ajutorul militar al acestora.

Vizita va avea loc cu unsprezece zile înainte de începerea mandatului lui Donald Trump, care şi-a exprimat scepticismul în legătură cu acest sprijin financiar, potrivit AFP.

Această reuniune a „grupului de contact” al partenerilor Kievului la Ramstein, o bază aeriană americană situată nu departe de Frankfurt, va fi ultima pentru secretarul apărării Lloyd Austin, ministrul lui Joe Biden care va fi înlocuit la 20 ianuarie de miliardarul republican.

Volodimir Zelenski, care a călătorit deja la Ramstein pentru reuniunea precedentă din septembrie, a declarat că plănuieşte, de asemenea, „discuţii cu partenerii la nivel de miniştri ai apărării şi comandanţi militari”.

De asemenea, au fost anunţaţi şeful diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Lloyd Austin va deschide discuţiile în jurul orei locale 11.00 (10.00 GMT) în faţa trimişilor din aproximativ cincizeci de ţări. Aceasta va fi cea de-a 25-a reuniune a acestui grup, care a fost înfiinţat pentru a coordona furnizarea de arme către Kiev pentru a respinge invazia rusă.

Se aşteaptă ca oficialul american să anunţe un nou program substanţial de ajutor militar pentru Kiev.

Viitoarea învestire a lui Donald Trump a făcut ca Ucraina să se teamă de o reducere drastică a sprijinului SUA şi de presiuni din partea preşedintelui ales al SUA pentru ca Kievul să facă concesii.

Într-un apel pentru continuarea angajamentului cu ucrainenii, Lloyd Austin a avertizat miercuri că „leadership-ul american este extrem de important”.

"Nu am cerut doar ţărilor să furnizeze asistenţă în materie de securitate - le-am arătat calea în fiecare caz în ceea ce priveşte cantitatea de asistenţă în materie de securitate pe care au furnizat-o şi cât de repede a fost furnizată această asistenţă", a declarat el pentru AFP.

De câteva săptămâni, se speculează cu privire la condiţiile viitoarelor negocieri de pace. Donald Trump a promis să pună capăt războiului „în 24 de ore”, fără să precizeze cum.

Deşi îngrijorat de o posibilă scădere a ajutorului, Kievul speră la decizii ferme din partea noului preşedinte american. Volodimir Zelenski chiar a declarat la începutul lunii ianuarie că „imprevizibilitatea” lui Donald Trump ar putea contribui la încheierea războiului.

Sub preşedinţia lui Joe Biden, SUA au fost cel mai mare susţinător al Kievului în apărarea sa împotriva invaziei ruse, furnizând ajutor militar în valoare de peste 65 de miliarde de dolari (63 de miliarde de euro) începând din februarie 2022.

Ei sunt urmaţi de Germania, al doilea mare donator, cu 28 de miliarde de euro.

Nu suficient, însă, pentru a oferi un avantaj decisiv Ucrainei, care se luptă să respingă o armată rusă mai mare, în special în partea de est a ţării.

Luni, Moscova a susţinut că a cucerit orăşelul Kurakhove, în estul Ucrainei, după o bătălie care a durat aproape trei luni.

La rândul său, armata ucraineană a anunţat marţi că desfăşoară „operaţiuni de luptă” în regiunea Kursk, la frontiera cu Rusia, fără a dezvălui obiectivul, în timp ce Moscova vorbeşte despre o nouă ofensivă ucraineană în această zonă strategică în care Kievul luase deja iniţiativa în august.

Rusia a cucerit aproximativ 20% din teritoriul ucrainean şi şi-a accelerat avansul în est în ultimele luni.

În acest context, Ucraina a suferit o nouă lovitură luni, odată cu declaraţia lui Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a făcut apel la ucraineni să „poarte discuţii realiste pe probleme teritoriale” pentru a găsi o soluţie la conflict, avertizând că nu va exista „o soluţie rapidă şi uşoară”.

Chiar şi Polonia, un susţinător ferm al Kievului, a deschis uşa, prin intermediul ministrului său de externe polonez, unor concesii teritoriale „la iniţiativa Ucrainei”.

Moscova cere Ucrainei să cedeze patru regiuni aflate parţial în mâinile Rusiei, pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la apartenenţa sa la NATO. Condiţii inacceptabile pentru Volodimir Zelenski.

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
13 morţi şi 63 de răniţi într-un atac rusesc asupra oraşului ucrainean Zaporojie. VIDEO

Un atac rusesc cu bombe ghidate a ucis miercuri cel puţin 13 persoane şi a rănit 63 în oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei, au anunţat autorităţile.

Casele vedetelor s-au făcut scrum în incendiile din Los Angeles. Cum arată acum locuința lui Leighton Meester din Gossip Girl

Incendiile de vegetaţie care ard în Los Angeles şi în împrejurimi au distrus casele mai multor celebrităţi, printre care Billy Crystal, Mandy Moore şi Paris Hilton, scrie AP.

Condițiile conservatorilor austrieci pentru a guverna cu extrema dreaptă: Garanții că nu ne aliniem cu Moscova

Liderul interimar al partidului conservator austriac (ÖVP), Christian Stocker, şi-a prezentat miercuri condiţiile de participare la un guvern de coaliţie condus de extrema dreaptă (FPÖ).

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.