Volodimir Zelenski merge în Germania pentru a-şi mobiliza aliaţii înainte de începerea mandatului lui Trump

62505423

Volodimir Zelenski se întâlneşte joi în Germania cu aliaţii Ucrainei sub egida Statelor Unite pentru a discuta despre ajutorul militar al acestora.

Vizita va avea loc cu unsprezece zile înainte de începerea mandatului lui Donald Trump, care şi-a exprimat scepticismul în legătură cu acest sprijin financiar, potrivit AFP.

Această reuniune a „grupului de contact” al partenerilor Kievului la Ramstein, o bază aeriană americană situată nu departe de Frankfurt, va fi ultima pentru secretarul apărării Lloyd Austin, ministrul lui Joe Biden care va fi înlocuit la 20 ianuarie de miliardarul republican.

Volodimir Zelenski, care a călătorit deja la Ramstein pentru reuniunea precedentă din septembrie, a declarat că plănuieşte, de asemenea, „discuţii cu partenerii la nivel de miniştri ai apărării şi comandanţi militari”.

De asemenea, au fost anunţaţi şeful diplomaţiei europene, Kaja Kallas, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Lloyd Austin va deschide discuţiile în jurul orei locale 11.00 (10.00 GMT) în faţa trimişilor din aproximativ cincizeci de ţări. Aceasta va fi cea de-a 25-a reuniune a acestui grup, care a fost înfiinţat pentru a coordona furnizarea de arme către Kiev pentru a respinge invazia rusă.

Se aşteaptă ca oficialul american să anunţe un nou program substanţial de ajutor militar pentru Kiev.

Viitoarea învestire a lui Donald Trump a făcut ca Ucraina să se teamă de o reducere drastică a sprijinului SUA şi de presiuni din partea preşedintelui ales al SUA pentru ca Kievul să facă concesii.

Într-un apel pentru continuarea angajamentului cu ucrainenii, Lloyd Austin a avertizat miercuri că „leadership-ul american este extrem de important”.

"Nu am cerut doar ţărilor să furnizeze asistenţă în materie de securitate - le-am arătat calea în fiecare caz în ceea ce priveşte cantitatea de asistenţă în materie de securitate pe care au furnizat-o şi cât de repede a fost furnizată această asistenţă", a declarat el pentru AFP.

De câteva săptămâni, se speculează cu privire la condiţiile viitoarelor negocieri de pace. Donald Trump a promis să pună capăt războiului „în 24 de ore”, fără să precizeze cum.

Deşi îngrijorat de o posibilă scădere a ajutorului, Kievul speră la decizii ferme din partea noului preşedinte american. Volodimir Zelenski chiar a declarat la începutul lunii ianuarie că „imprevizibilitatea” lui Donald Trump ar putea contribui la încheierea războiului.

Sub preşedinţia lui Joe Biden, SUA au fost cel mai mare susţinător al Kievului în apărarea sa împotriva invaziei ruse, furnizând ajutor militar în valoare de peste 65 de miliarde de dolari (63 de miliarde de euro) începând din februarie 2022.

Ei sunt urmaţi de Germania, al doilea mare donator, cu 28 de miliarde de euro.

Nu suficient, însă, pentru a oferi un avantaj decisiv Ucrainei, care se luptă să respingă o armată rusă mai mare, în special în partea de est a ţării.

Luni, Moscova a susţinut că a cucerit orăşelul Kurakhove, în estul Ucrainei, după o bătălie care a durat aproape trei luni.

La rândul său, armata ucraineană a anunţat marţi că desfăşoară „operaţiuni de luptă” în regiunea Kursk, la frontiera cu Rusia, fără a dezvălui obiectivul, în timp ce Moscova vorbeşte despre o nouă ofensivă ucraineană în această zonă strategică în care Kievul luase deja iniţiativa în august.

Rusia a cucerit aproximativ 20% din teritoriul ucrainean şi şi-a accelerat avansul în est în ultimele luni.

În acest context, Ucraina a suferit o nouă lovitură luni, odată cu declaraţia lui Emmanuel Macron.

Preşedintele francez a făcut apel la ucraineni să „poarte discuţii realiste pe probleme teritoriale” pentru a găsi o soluţie la conflict, avertizând că nu va exista „o soluţie rapidă şi uşoară”.

Chiar şi Polonia, un susţinător ferm al Kievului, a deschis uşa, prin intermediul ministrului său de externe polonez, unor concesii teritoriale „la iniţiativa Ucrainei”.

Moscova cere Ucrainei să cedeze patru regiuni aflate parţial în mâinile Rusiei, pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la apartenenţa sa la NATO. Condiţii inacceptabile pentru Volodimir Zelenski.

Articol recomandat de sport.ro
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Răzvan Lucescu, „îmbătrânit” în ultima sută de ore: cum arăta duminică, la sosirea în țară
Citește și...
Gest de umanitate al lui Emmanuel Macron: a oprit plimbarea pentru a ajuta un bătrân în Roma

Preşedintele francez Emmanuel Macron a demonstrat că are inimă ajutând un bărbat în vârstă aflat în dificultate, în timp ce se plimba prin centrul Romei joi seară, după ce a ajuns în capitala italiană.

Țările din Europa cu cei mai stresați angajați. Cât de implicați sunt românii la locul de muncă

Un nou studiu care acoperă 160 de țări compară nivelurile de stres din Europa cu cele din restul lumii la ,locul de muncă. Grecia este cea mai afectată țară din Europa.

Trump își atacă foști susținători și o apără pe Brigitte Macron. Influencer MAGA, despre președintele SUA: „Nebun genocidar”

Donald Trump îşi reglează conturile pe reţeaua sa Truth Social inclusiv cu influencerii MAGA. Aşa s-a întâmplat şi cu Candace Owens, o influenceriţă ostilă mişcării woke, care însă îl criticase pe preşedintele american pentru războiul din Iran.

Recomandări
Vămile care erau pline, anii trecuți, în Săptămâna Mare, acum sunt aproape pustii. Prețul unei călătorii e aproape dublu

Vămile care erau pline, anii trecuți, în Săptămâna Mare, sunt acum aproape pustii. Asta pentru că sunt puțini românii stabiliți în străinătate, care se întorc acasă de Paște anul acesta.

Mircea Lucescu, ultimul drum, înfăşurat în drapelul naţional. Cortegiul funerar a ajuns la cimitirul Bellu

Cortegiul funerar al marelui antrenor Mircea Lucescu a parcurs drumul de la biserica Biserica Sfântul Elefterie către cimitirul Bellu, unde legendarul tehnician va fi înhumat cu onoruri militare.

Război în Orientul Mijlociu. Germania este nemulțumită de ”severitatea cu care Israelul poartă un război” în Liban

Acordul dintre Iran și Statele Unite se dovedește extrem de fragil. Teheranul continuă să controloze traficul prin Strâmtoarea Ormuz și susține că încă sunt anumite „restricții tehnice”, cum ar fi problema minelor.