Viktor Orban, verdict dur după primul tur al alegerilor prezidențiale din țara noastră: "România este un teren de testare"

Campania pentru alegerile prezidenţiale din România a demonstrat cum se conectează tehnologiile moderne cu alegătorii, dar "o întrebare foarte interesantă şi fără răspuns rămâne" cea legată de tipul de platforme social media folosite într-o campanie, precum şi modul în care ele influenţează votanţii, a declarat, vineri, premierul conservator ungar, într-un interviu acordat postului public de radio de la Budapesta, potrivit agenţiei MTI.

"România este un teren de testare pentru aceasta, iar noi putem trage mai multe concluzii şi stabili dacă avem ceva de făcut pentru a preveni astfel de probleme în Ungaria", a completat el.

Cât despre alegerile parlamentare care au loc duminică, maghiarii din România trebuie "să se asigure" că vor avea reprezentare în legislativ, a îndemnat Orban. "Fără reprezentare parlamentară, sunt imposibil de promovat interesele comunităţii maghiare în întregul Bazin Carpatic", remarcă premierul ungar. Dacă etnicii maghiari vor avea "ponderea corespunzătoare" în parlamentul român, atunci ei vor face mai uşoară misiunea guvernului ungar, înlesnind asistenţa pentru ei din partea Ungariei, explică şeful guvernului de la Budapesta.

El a spus despre Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), că în primul tur al alegerilor prezidenţiale a fost "pe cont propriu", reprezentând nu doar etnicii maghiari, ci întreaga naţiune.

Citește și

Ungaria critică decizia președintelui Joe Biden prin care permite Ucrainei să atace Rusia cu arme americane

România va primi litoralul ucrainean al Mării Negre și 100.000 de soldați NATO vor fi trimiși în Ucraina, susține Serviciul rus de Informații Externe: „O încercare de răzbunare”

În ce priveşte războiul din Ucraina, Orban a apreciat că odată ce Donald Trump a câştigat alegerilor prezidenţiale în SUA "suntem mai aproape ca oricând de pace". Dar "efectul Trump" încă nu se poate face simţit şi "situaţia provocată de război nu a fost niciodată mai periculoasă" decât acum, constată Orban, în contextul în care, în perioada rămasă până la încheierea mandatului, actualul preşedinte american Joe Biden, susţinut de alţi politicieni europeni, intensifică sprijinul militar pentru Ucraina şi a autorizat-o pe aceasta să atace ţinte pe teritoriul rus, iar Rusia a replicat prin folosirea în premieră a unei noi rachete balistice hipersonice şi a scăzut pragul utilizării armelor nucleare pentru a putea recurge la acestea ca răspuns la o gamă mai largă de atacuri convenţionale la adresa Rusiei.

Aşadar, "acesta este un moment extrem de periculos" şi în plus este clar că mulţi lideri europeni doresc continuarea războiului "şi chiar să-i crească intensitatea", mai observă premierul ungar. "Trebuie să supravieţuim în următoarele 1,5-2 luni", până când Trump va fi învestit preşedinte pe 20 ianuarie, a apreciat Viktor Orban, adăugând că Ungaria s-a angajat în "eforturi diplomatice intense pentru o încetare a focului şi pace" în Ucraina. El a anunţat că va avea duminică o convorbire cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Viktor Orban, în conflict cu Comisia Europeană

Viktor Orban, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional.

Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Mai mult, Bruxellesul a activat împotriva Budapestei noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei, din care fost deblocate numai aproximativ o treime la sfârşitul anului trecut, în timp ce Ungaria ameninţa atunci să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.

Premierul conservator ungar a acuzat Bruxellesul şi Partidul Popular European (PPE) că urmăresc să-l înlăture de la putere pentru a instala la Budapesta un "guvern marionetă", în timp ce un nou partid ungar de opoziţie, creat chiar de unul dintre foştii săi aliaţi, creşte în sondaje.

Acest fost aliat, Peter Magyar, a decis la începutul acestui an să-i devină opozant în urma unei afaceri politico-conjugale. El a demisionat din partidul lui Orban, Fidesz, după ce a divorţat de Judit Varga, fosta titulară a portofoliului Justiţiei şi o aliată a premierului. Peter Magyar a fondat apoi partidul de centru-dreapta Tisza, ce s-a impus rapid ca formaţiune principală de opoziţie, iar la alegerile europarlamentare s-a clasat pe locul doi, după Fidesz, cu aproape 30% din voturi.

Conform unui sondaj publicat joi, dacă alegerile s-ar desfăşura acum, 47% dintre cei intervievaţi au spus că ar vota cu Tisza, cunoscut de asemenea ca Partidul Respect şi Libertate şi primit în PPE, şi numai 36% cu Fidesz. Următoarele alegeri parlamentare vor avea loc în Ungaria în primăvara anului 2026.

Articol recomandat de sport.ro

CTP a reacționat imediat după ce Iga Swiatek a fost suspendată din tenis: ”Asta e diferența dintre ea și Halep”