Croația se alătură Turciei în respingerea aderării Suediei și Finlandei la NATO. Biden: „Vom avea nevoie de un consens”

Ankara refuză, cel puţin pentru moment, să valideze extinderea NATO, pe motiv că Suedia ar sprijini Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizaţie pe care Turcia o consideră teroristă. Și Croația a anunțat că va vota împotrivă.

Ambasadorii statelor membre NATO ar fi vrut încă de ieri să ia în discuţie cererile de aderare la Alianţă, depuse în aceeaşi zi de Finlanda şi Suedia, dar Turcia s-a opus. Așa că votul a fost amânat. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan susţine că cele două state nordice adăpostesc organizaţii teroriste, făcând referire la liderii PKK, organizaţie kurdă aflată în conflict deschis cu Turcia.

Ce cerințe are Turcia

Erdogan: „Extinderea NATO ar fi semnificativă pentru noi atâta timp cât sensibilitățile noastre sunt respectate. Am cerut extrădarea a 30 de teroriști, dar ei (Suedia) au spus nu. Nu ne predaţi teroriștii, dar ne cereţi să vă permitem intrarea în NATO.”

Pentru aderarea Finlandei şi Norvegiei la NATO, este nevoie de un consens, care va fi obţinut, spune preşedintele Statelor Unite, Joe Biden.

Citește și

Erdogan critică Suedia: „Nu ne predaţi teroriștii, dar ne cereţi să vă permitem intrarea în NATO”

Reporter: „Credeţi că puteţi să convingeţi Turcia să fie de acord cu aderarea lor?”

Biden: „Nu voi avea o vizită în Turcia, dar cred că totul va fi bine.”

Dar Ankara aşteaptă concesii şi de la americani.

Mevlut Cavusoglu, Ministrul de Externe al Turciei: „Avem şi noi la rândul nostru preocupări legitime de securitate, că au sprijinit organizațiile teroriste și mai sunt şi acele restricții la export pentru produsele de apărare”.

Nici Croația nu dorește Finlanda și Suedia în NATO

Mai nou, şi preşedintele croat Zoran Milanovic a declarat că îl va instrui pe reprezentantul permanent al Croaţiei la NATO să voteze împotriva primirii Finlandei şi Suediei în alianţa militară occidentală până nu va fi amendată legea electorală din Bosnia-Herţegovina.

El a mai adăugat că Turcia, care se opune aderării celor două state nordice la Alianţă, arată cum trebuie luptat pentru interesele naţionale.

Ce spun Republica Moldova și Uniunea Europeană

Pe de altă parte, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut ieri un apel la ţările Uniunii Europene să susţină aspiraţiile europene ale ţării sale.

Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova: „Facem parte din Europa. Valorile UE sunt valorile noastre – respectul pentru viața umană și îndeplinirea visurilor tuturor în demnitate și pace, în calitate de ființe umane.”

Comisia Europeană a publicat un plan de a pune capăt dependenței blocului comunitar de importurile rusești de gaze naturale, petrol și cărbune.

Ursula von der Leyen, președinte CE: „Economisirea energiei estea cea mai rapidă și mai ieftină modalitate de a aborda criza energetică actuală. Prin urmare, vom crește obiectivul UE de eficiență energetică pentru 2030 de la 9% la 13%. Apoi, vom face o investiție masivă în energie regenerabilă, principala ţintă. Aici ne creștem obiectivul pentru 2030 de la 40% energie regenerabilă la 45% energie regenerabilă”.

Executivul UE a propus o lege care să simplifice obținerea licențelor pentru proiecte eoliene și solare. Totodată, ţările membre vor fi obligate să adauge panouri solare pe clădirile publice și comerciale începând cu 2025 și pe noile locuințe începând cu 2029.

CITEȘTE ȘI: Zborurile s-ar putea scumpi, după un vot al Uniunii Europene împotriva poluării

Ministrul austriac de Externe: Austria va rămâne neutră militar, pentru că așa doresc cetățenii

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui