Ministrul austriac de Externe: Austria va rămâne neutră militar, pentru că așa doresc cetățenii
Austria își va păstra statutul de neutralitate, a declarat Ministrul austriac de Externe Alexander Schallenberg.
Reacția oficialului de la Viena vine în contextul în care Austria este în Uniunea Europeană, dar nu și în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Între timp, Finlanda și Suedia, care sunt deja în UE, au decis aderarea la NATO în urma invaziei Ucrainei de către Rusia.
„Situația este puțin diferită la noi,” a spus Schallenberg pentru postul de radio german Deutschlandfunk, citat de Reuters, iar mai apoi de Agerpres.
Ministrul de Externe al Austriei spune că cetățenii țării sale vor neutralitate
El și-a motivat declarația spunând că publicul austriac a arătat un sprijin „covârșitor” pentru neutralitatea țării.
Totodată, Ministrul a spus că Austria, care își procură 80% din gazul natural din Rusia, va continua să ofere ajutor umanitar Ucrainei, dar nu și arme letale.
„Ajutăm la o scară mare, dar nu cu muniţie de război, şi cred că ajutorul pentru Ucraina nu poate fi redus doar la muniţie de război,” a explicat acesta.
Relația Austriei cu NATO
Site-ul Misiunii Austriei la NATO arată că Austria se consideră o țară „neutră și nealiniată (militar)”, dar cu o relație în dezvoltare cu NATO, similară cu Finlanda, Suedia, Elveția și Irlanda.
Austria este membru al Parteneriatului pentru Pace din 1995, un program de cooperare între țări euro-atlantice individuale și NATO, dar și membru al Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic din 1997, în care 50 de țări colaborează prin dialog și consultare pentru a rezolva probleme politice și de securitate.
Austria contribuie și la diverse operațiuni cu mandat ONU sub comanda NATO.
Finlanda și Suedia au depus cereri de aderare la NATO
Între timp, Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial cererile de aderare la NATO săptămâna aceasta, una din cele mai semnificative modificări în arhitectura de securitate europeană din ultimele decenii, Finlanda împărțind cu Rusia o graniţă de 1.300 km.
În ultimii 73 de ani, de când a fost creată Alianţa Nord-Atlantică, Suedia și Finlanda au refuzat să adere, optând pentru o politică oficială atent elaborată de nealiniere și neutralitate.
Ambele țări au considerat în trecut că aderarea la NATO ar reprezenta o provocare inutilă a Moscovei și au preferat neutralitatea în locul antagonizării unei mari puteri, conform unei analize realizate de The Guardian.
Separat, Finlanda a fost îngrijorată de faptul că are o graniță comună de 1.300 de km cu Rusia. Istoria țării arată că s-au luptat de două ori cu forțele sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, lucru care s-a soldat cu cedarea de către Finlanda a 10% din teritoriul său.
Pe de altă parte, Suedia s-a opus aderării la NATO din motive ideologice, întrucât în ultimii zeci de ani a urmărit o politică de dezarmament nuclear și slăbire a propriei sale prezențe militare.
Susținere crescută pentru aderarea la NATO în Finlanda, Suedia și Elveția
Însă sondajele recente arată că susținerea pentru aderarea la NATO, care presupune garanții de securitate de la state cu capabilități nucleare, s-a triplat în Finlanda la aproximativ 75% și la aproximativ 60 la sută în Suedia.
Elveţia, care nu face parte din UE şi este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină și ea mai mult spre aderarea la NATO acum, potrivit declarațiilor făcute pentru Reuters de către şeful politicii de securitate din Ministerul elvețian al Apărării.
CITEȘTE ȘI: SUA au testat o rachetă hipersonică cu viteză de „cinci ori mai mare decât sunetul”
