Zborurile s-ar putea scumpi, după un vot al Uniunii Europene împotriva poluării

zboruri avion UE Romania bilete pret
Shutterstock

Călătorii ar putea să plătească mai mult pentru zboruri, după ce o măsură împotriva poluării a fost votată de comitetul de mediu din Parlamentul European (PE).

Astfel, companiile aeriene ar putea fi obligate să cumpere permise pentru fiecare tonă de dioxid de carbon pe care o emit pentru toate zborurile care părăsesc spațiul european. De asemenea, Uniunea Europeană intenționează să oprească permisele gratuite de carbon, pentru a reduce riscul poluării pentru sănătatea oamenilor și a planetei.

Dacă votul înregistrat marți va trece și de votul în plen al Parlamentului European în iunie, noua lege UE ar adăuga 6,4 miliarde de euro anual la costurile companiilor aeriene – cu 5,4 miliarde mai mult decât în 2019, conform Euractiv, care citează A4E, o asociație care reprezintă companiile aeriene europene.

Numărul pasagerilor care vor zbura în 2022, cu 1,5 miliarde mai mare decât în 2021

Veștile din PE vin în contextul în care previziunile din piaţă arată că numărul pasagerilor ce vor opta pentru curse aeriene va fi mai mare cu 1,5 miliarde în 2022, faţă de anul anterior, conform unui raport al Institutului Mastercard Economics, citat de Agerpres.

„Renunțarea la permisele gratuite până în 2025 – chiar și înainte ca tehnologiile de decarbonizare (precum combustibilii aviatici sustenabili) să devină disponibile la scară largă, vor face călătoriile în Europa mai scumpe,” a spus un purtător de cuvânt al A4E.

Citește și
datorii facturi
Un sfert dintre români nu își permit încălzirea sau au restanțe la facturi. Planul UE pentru a combate sărăcia energetică

„Nu va grăbi implementarea combustibililor curați, iar prețurile mai mari pentru călătoriile în spațiul european vor afecta în mod negativ conectivitatea și turismul,” a adăugat reprezentantul.

În prezent, peste jumătate din emisiile de carbon ale companiilor aeriene primesc permise gratuite, astfel că în 2019 au primit permise în valoare de 800 de milioane de euro.

Acum, comitetul de mediu al PE dorește oprirea acestora până în 2025, o mișcare care a fost apreciată de organizația non-guvernamentală de mobilitate curată Transport și Mediu, care a spus că este un pas către stabilirea costurilor corecte pentru impactul aviației europene asupra climei.

Votul, „esențial pentru a ne asigura că poluatorii plătesc și nu planeta noastră”

„Votul marchează o schimbare de direcție esențială pentru a ne asigura că poluatorii plătesc și nu planeta noastră,” a spus Jo Dardenne, manager de aviație la Transport și Mediu.

Alte amendamente agreate de europarlamentari includ investirea a 75% din veniturile generate din permise aviatice de carbon în inovare precum aeronavele alimentate de energie electrică și hidrogen.

Totodată, companiile aeriene ar putea primi bani pentru cumpărarea combustibililor de aviație sustenabili, care sunt disponibili momentan în cantități limitate, lucru care îi face mai scumpi.

De asemenea, comitetul de mediu al PE dorește o măsură prin care companiile aeriene vor fi forțate să facă publice datele despre emisiile lor și să monitorizeze emisiile care nu sunt de dioxid de carbon, precum funinginea și gazele nocive. Acestea includ sulf și oxid de azot, precum și vapori de apă de la motoarele cu reacție.

CITEȘTE ȘI: Avertisment pentru toate țările lumii, după ce în Pakistan și în India temperatura a ajuns la 50 de grade Celsius

Soluția unui britanic pentru a face față facturilor tot mai mari. Stă pe întuneric în casă și nu folosește apa caldă

 

Articol recomandat de sport.ro
E gata! Marius Șumudică a fost anunțat oficial că se desparte de Rapid
E gata! Marius Șumudică a fost anunțat oficial că se desparte de Rapid
Citește și...
Un sfert dintre români nu își permit încălzirea sau au restanțe la facturi. Planul UE pentru a combate sărăcia energetică
Un sfert dintre români nu își permit încălzirea sau au restanțe la facturi. Planul UE pentru a combate sărăcia energetică

România are suficientă producție de energie și un nivel decent de independență în domeniu, dar în spatele cifrelor optimiste se ascunde o problemă gravă: sărăcia energetică.

Porumbul rezistent la secetă, arahidele și fasolița ar putea salva agricultura românească de la dezastru. “Avem și curmale”
Porumbul rezistent la secetă, arahidele și fasolița ar putea salva agricultura românească de la dezastru. “Avem și curmale”

România se confruntă, în ultimii ani, cu o criză în agricultură, amplificată de schimbările climatice, secetă severă și degradarea solului.

Cum construiești o comunitate sustenabilă. „Mergem dincolo de proiecții de filme și dezbateri”
Cum construiești o comunitate sustenabilă. „Mergem dincolo de proiecții de filme și dezbateri”

Într-un oraș universitar în plină expansiune, Asociația Mai Bine din Iași a creat un ecosistem de inițiative care îmbină consumul responsabil, educația, agricultura ecologică și cooperarea locală.

Recomandări
Baza Mihail Kogălniceanu devine epicentrul militar al NATO în România. Cu sau fără americani
Baza Mihail Kogălniceanu devine epicentrul militar al NATO în România. Cu sau fără americani

România va continua extinderea bazei de la Mihail Kogălniceanu, care va deveni epicentrul militar al țării noastre, cu sau fără militarii americani. Uriașa investiție aparține exclusiv României și va reprezenta una dintre capabilitățile cheie ale NATO.

Donald Trump, mesaj dur către Vladimir Putin: „Încetează focul, stai la masa negocierilor şi semnează un acord!”
Donald Trump, mesaj dur către Vladimir Putin: „Încetează focul, stai la masa negocierilor şi semnează un acord!”

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat „foarte dezamăgit” de Rusia, în timp ce continuă să facă presiuni pentru un acord de pace care să pună capăt războiului din Ucraina, relatează Sky News.  

Cheltuielile militare globale au atins sume record în 2024. Cât au plătit SUA, Rusia sau Ucraina
Cheltuielile militare globale au atins sume record în 2024. Cât au plătit SUA, Rusia sau Ucraina

Cheltuielile militare mondiale au ajuns la 2718 miliarde de dolari în 2024, o creștere de 9,4% față de 2023. Cele mai mari cinci ţări din punct de vedere al cheltuielilor militare sunt Statele Unite, China, Rusia, Germania şi India.