The Times: Europenii îi cer lui Donald Trump să trimită avioane F-35 în România pentru a proteja Ucraina
Ţări europene vor ca președintele SUA Donald Trump să trimită avioane de vânătoare americane în România, ca parte a garanţiilor de securitate pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit informaţiilor obţinute de publicaţia britanică „The Times”.
Astfel, şefii militari din Europa discută despre desfăşurarea avioanelor F-35 în România, unde NATO construieşte cea mai mare bază aeriană de pe continent, pentru a descuraja Rusia să invadeze din nou Ucraina, scrie publicaţia de la Londra.
Luni, Donald Trump a exclus desfăşurarea de trupe americane pe teren în Ucraina, dar a declarat că este dispus să ofere "sprijin aerian”, ca parte a garanţiilor de securitate oferite de SUA.
După întâlnirea de la Casa Albă, la care au participat preşedintele Zelenski şi liderii europeni, mai mulţi lideri militari au avut o reuniune la Washington pentru a discuta despre logistica sprijinului american.
Generalul Dan Caine, preşedintele Statului Major Întrunit al SUA, i-a găzduit pe şefii armatelor din Marea Britanie, Germania, Franţa, Finlanda şi Italia, pentru a discuta despre garanţiile de securitate americane.
În prezent, NATO desfăşoară misiuni de poliţie aeriană deasupra Mării Negre de la baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, care a fost un hub pentru forţele americane în timpul războiului din Irak. Baza din județul Constanța e cea mai probabilă locaţie pentru a găzdui avioanele americane, notează The Times.
În plus faţă de avioanele de vânătoare americane staţionate în România, ţările europene doresc garanţii pentru utilizarea în continuare a sateliţilor americani pentru GPS şi recunoaştere în Ucraina, potrivit cotidianului.
De asemenea, ţările europene doresc un angajament din partea SUA de a furniza Ucrainei rachete de apărare aeriană Patriot şi NASAMS pentru a contracara atacurile ruseşti, precum şi permisiunea de a zbura cu avioane de spionaj deasupra Mării Negre.
Forţele aeriene britanice (RAF) au efectuat misiuni de recunoaştere cu avioane Rivet Joint încă din primele zile ale războiului, dar avioanele fabricate de Boeing necesită aprobarea americană pentru a zbura, precizează The Times.
Ca parte a aşa-numitei Coaliţii de Voinţă, Marea Britanie s-a oferit să trimită avioane de vânătoare Typhoon în vestul Ucrainei şi o brigadă de 3.000-5.000 de soldaţi pentru a instrui armata ucraineană. Franţa, Canada şi Australia ar putea trimite, de asemenea, trupe în vestul Ucrainei.
Amiralul Tony Radakin, şeful forţelor armate britanice şi şeful Statului Major al Apărării, a participat miercuri la discuţiile de la Pentagon. Radakin se bucură de încrederea ucrainienilor şi a mai atenuat tensiunile dintre Kiev şi Washington în trecut, notează The Times.
El a participat, de asemenea, la o reuniune virtuală cu şefii apărării din NATO, în cadrul căreia aliaţii au discutat despre sprijinul acordat Ucrainei.
Rusia vrea să blocheze orice încercare de a ajuta Ucraina invocând consiliul de securitate al ONU
Cu toate acestea, Rusia se opune desfăşurării oricăror trupe occidentale. Miercuri, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că Moscova şi Beijingul ar trebui să aibă drept de veto asupra sprijinului militar occidental pentru Ucraina şi a afirmat că discuţiile NATO despre garanţiile de securitate sunt „o cale ce nu duce nicăieri”.
Lavrov a declarat că garanţiile de securitate discutate între Rusia şi Ucraina la Istanbul în 2022 sunt un „exemplu foarte bun” de ceea ce ar aproba Kremlinul. Conform acestor propuneri, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU – China, Rusia, Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa – ar avea fiecare dreptul de a se opune sprijinului militar pentru Ucraina. Un astfel de acord ar permite Kremlinului să blocheze orice încercare de a ajuta Ucraina.
Miercuri, Lavrov a fost evaziv şi în privinţa unei întâlniri între Putin şi Zelenski, după ce Casa Albă declarase luni că o astfel de întâlnire ar trebui să aibă loc înainte ca Trump să se ofere să medieze în cadrul unui summit trilateral. Însă Lavrov s-a limitat să declare miercuri că Putin „ia în considerare ridicarea nivelului şefilor delegaţiilor” trimise la negocierile existente între cele două părţi.
„Suntem deschişi la orice format. Dar când vine vorba de întâlniri la cel mai înalt nivel, acestea trebuie pregătite cu cea mai mare atenţie în fiecare etapă, astfel încât summiturile să nu agraveze situaţia, ci să aducă o concluzie reală la negocierile pe care suntem gata să le continuăm”, a spus Lavrov.
Cele trei runde de negocieri de pace de la Istanbul din acest an au înregistrat progrese nesemnificative şi au fost tratate cu dispreţ de Kremlin. Principalul negociator rus la aceste negocieri a fost Vladimir Medinski, fost ministru al culturii.
