Strâmtoarea este cea mai vitală rută de export de petrol din lume, care conectează cei mai mari producători de petrol din Golf, precum Arabia Saudită, Iran, Irak și Emiratele Arabe Unite, cu Golful Oman și Marea Arabiei.
Oficialul, care a vorbit pentru Reuters sub protecția anonimatului, a declarat că Iranul nu a confirmat oficial un astfel de ordin. Teheranul a amenințat de ani de zile că va bloca strâmtoarea îngustă ca represalii pentru orice atac asupra Republicii Islamice.
Strâmtoarea Ormuz, un pasaj strategic sub tensiune maximă
Strâmtoarea Ormuz, pe care oficialii iranieni au amenințat adeseori că o vor bloca în cazul unui atac american, înainte de loviturile militare lansate sâmbătă de Statele Unite și Israel, este un punct de trecere cheie pentru comerțul mondial cu petrol, informează AFP.
Prezentăm mai jos patru detalii importante despre această zonă strategică.
Poartă de intrare în Golful Persic
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Oceanul Indian, este situată între Iran și sultanatul Oman. Este deosebit de vulnerabilă din cauza lățimii sale reduse, de aproximativ 50 de kilometri, și adâncimii sale, care nu depășește 60 de metri.
Este presărată cu insule deșertice sau puțin populate, dar care au o mare importanță strategică: insulele iraniene Ormuz, Qeshm și Larak, situate în fața țărmului iranian din orașul Bandar Abbas.
Pe țărmul omanez, Peninsula Musandam formează un fel de „deget” îndreptat spre Iran, separat de restul sultanatului Oman de teritorii aparținând Emiratelor Arabe Unite.
În largul Emiratelor Arabe Unite, cele trei „insule strategice” – Marele Tunb, Micul Tunb și Abu Musa – constituie un punct de observație asupra tuturor coastelor țărilor din Golful Persic: Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Arabia Saudită, Kuweit, Irak, Iran și Oman.
Aceste insule sunt ocupate de Iran începând din 1971, după plecarea forțelor britanice din regiune.
Zonă crucială pentru comerțul cu petrol
Strâmtoarea Ormuz este, de departe, principala rută maritimă care leagă țările bogate în petrol din Orientul Mijlociu de restul lumii.
În 2024, aproximativ 20 de milioane de barili de țiței circulau zilnic pe această rută, echivalând cu aproape 20% din consumul mondial de petrol lichid, potrivit Agenției americane pentru Energie (EIA).
Aproximativ o cincime din comerțul mondial cu gaz natural lichefiat tranzita, de asemenea, această rută, provenind în principal din Qatar.
Peste 80% din petrolul și gazele naturale care tranzitează această zonă erau destinate piețelor asiatice, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE).
Doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de o rețea de conducte de petrol – care pot transporta maximum 2,6 milioane de barili pe zi – care le permite să ocolească strâmtoarea Ormuz, subliniază EIA.
Tensiuni
Iranul, care se consideră gardianul Golfului Persic, denunță în mod regulat prezența forțelor străine, în special a Flotei a V-a americane, staționată în Bahrain.
Gardienii Revoluției controlează operațiunile navale din Golful Persic și sunt responsabili de asigurarea securității strâmtorii.
Una dintre cele mai grave perturbări ale transportului petrolier datează din 1984, în plin conflict Iran-Irak (1980-1988), în timpul „războiului petrolierelor”. Peste 500 de nave au fost distruse sau avariate.
Teheranul a minat atunci zonele de trecere din Strâmtoarea Ormuz. Pe 14 aprilie 1988, fregata USS Samuel B. Roberts a lovit o mină și a fost pe punctul de a se scufunda.
În luna iulie a aceluiași an, un avion Airbus A-300 al companiei Iran Air, care asigura legătura între Bandar-Abbas și Dubai, a fost doborât de două rachete lansate de o fregată americană care patrula în strâmtoare, provocând moartea a 290 de persoane. Echipajul navei USS Vincennes a afirmat că a confundat avionul de linie cu un avion de vânătoare iranian cu intenții ostile.
Incidente
Pe lângă amenințări, strâmtoarea Ormuz este, în mod regulat, scena unor ciocniri, cum ar fi abordaje și atacuri asupra navelor.
Incidentele s-au înmulțit după retragerea Statelor Unite din acordul internațional privind programul nuclear iranian, în 2018.
În 2019, atacurile misterioase asupra navelor din regiunea Golfului Persic, doborârea unei drone și capturarea unor petroliere au stârnit temeri privind o escaladare a tensiunilor între Teheran și Washington.
Pe 29 iulie 2021, un atac în Marea Omanului împotriva unui petrolier gestionat de compania unui miliardar israelian a provocat moartea a două persoane, un britanic și un român. Israelul, Statele Unite, Regatul Unit și România au acuzat Teheranul, care a negat însă orice implicare.
În aprilie 2024, Gardienii Revoluției au abordat portavionul MSC Aries, care arbora pavilion portughez, acuzând armatorul acestuia că avea „legături cu Israelul”.
La începutul lunii februarie, un petrolier american a fost abordat de nave armate iraniene care i-au cerut să oprească, dar nava și-a continuat drumul, fiind escortată de armata americană.
Agenția de presă iraniană Fars a declarat că acea navă a intrat „ilegal” în Strâmtoarea Ormuz și „în apele teritoriale iraniene”. „Nava a fost avertizată și a părăsit imediat apele iraniene”, a afirmat agenția Fars.
