Rusia, „obligată” de Trump să vândă o rafinărie din România, cu afaceri de sute de milioane de euro
Președintele SUA, Donald Trump, a impus sancțiuni surpriză împotriva marilor companii petroliere rusești. Măsura nu va opri războiul lui Vladimir Putin, dar va ajuta Uniunea Eu să scoată definitiv petrolul rusesc din blocul comunitar.
Miercuri, Trump a anunțat sancțiuni „tremend de puternice” care vizează companiile Lukoil și Rosneft, aceasta din urmă deținută de stat, marcând primele sancțiuni americane împotriva Moscovei de la preluarea mandatului său, scrie POLITICO.
Detaliile exacte ale noilor măsuri sunt încă în curs de elaborare. În teorie, sancțiunile ar putea forța cele două companii să își vândă activele și să își înceteze livrările de petrol prin conducte către Europa.
Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a făcut mai multe precizări într-un interviu pentru POLITICO privind efectele tarifelor impuse de Donald Trump asupra Uniunii Europene.
Secretarul de stat român pentru energie, Cristian Bușoi, a declarat că Lukoil va avea acum „obligația” de a vinde rafinăria Petrotel din zona sud-centrală înainte de termenul limită de luna viitoare. „Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil deloc”, a adăugat el.
„Este un pas semnificativ”, a declarat Kimberly Donovan, expert în sancțiuni la think-tank-ul Atlantic Council. „Aceste măsuri îi vor obliga pe europeni — țări și companii care continuă să importe energie — să își reanalizeze tranzacțiile până pe 21 noiembrie, data intrării sancțiunilor în vigoare.”
Anunțul survine la o lună după ce Trump a criticat Europa pentru că „în mod de neiertat” continuă să cumpere energie din Rusia, care reprezintă aproximativ un sfert din veniturile bugetului de război al Kremlinului.
La acel moment, el a emis și un ultimatum pentru Europa: „Sunt pregătit să impun sancțiuni majore Rusiei atunci când toate țările NATO vor fi de acord și vor începe să facă același lucru, și când toate națiunile NATO vor ÎNCETA să CUMPERE PETROL DIN RUSIA.” Acum, Trump s-a ținut de cuvânt.
Lovitură dură, dar nu fatală
Pentru Moscova, noile sancțiuni vor provoca dureri imediate, dar este puțin probabil să afecteze semnificativ capacitatea Rusiei de a continua războiul din Ucraina.
Rosneft și Lukoil reprezintă aproximativ două treimi din cele 4,4 milioane de barili de țiței exportați zilnic de Rusia, potrivit lui David Fyfe, economist-șef la compania de analiză Argus Media.
Sancțiunile amenință să elimine „jumătate” din aceste livrări, a explicat el, deoarece măsurile interzic celor două companii să își vândă încărcăturile în dolari — moneda folosită aproape exclusiv în comerțul internațional cu petrol brut.
Pentru Lukoil, sancțiunile „vor lovi semnificativ”, a declarat un fost director al companiei, care a dorit să rămână anonim. Firma va fi probabil nevoită să își vândă participațiile în proiecte din străinătate, de la Egipt până la Irak, afectând până la 20% din veniturile sale.
Totuși, majoritatea cumpărătorilor chinezi și indieni — cei mai mari doi parteneri comerciali ai Rusiei în domeniul petrolului — vor continua probabil să importe din Moscova, a spus Homayoun Falakshahi, șeful analizei petrolului brut la Kpler, având în vedere prețurile mai mici și lipsa alternativelor, în special în cazul Chinei.
După o perioadă inițială de încetinire, „cei mai mulți cumpărători se vor întoarce la achiziții”, a spus el, odată ce vor găsi modalități de a ocoli restricțiile, inclusiv prin achiziționarea de transporturi prin companii care ascund faptul că au proprietari ruși.
„Acest lucru va complica exporturile și comerțul”, a declarat Vladimir Milov, fost ministru adjunct al energiei din Rusia, devenit critic al lui Putin. „Dar aceste companii... au deja scheme alternative de lucru, așa că pierderile vor exista, dar vor fi limitate.”
Joi, Putin a recunoscut că noile sancțiuni sunt „serioase”, criticând măsura drept un „act neprietensc care nu contribuie la întărirea relațiilor ruso-americane.”
Prezență persistentă în Europa
Un domeniu în care sancțiunile ar putea avea un efect real este Europa. De la invazia pe scară largă a Ucrainei, Uniunea Europeană s-a străduit să-și reducă dependența de energia rusească. Bruxelles-ul a impus un embargo asupra importurilor maritime de țiței, combustibil și cărbune rusesc și a redus cota Kremlinului pe piața de gaze a UE de la 45% la 13%, urmând să finalizeze un proiect care să ducă această cifră la zero.
Rosneft, care controla rafinăriile și fluxurile de petrol către Germania, a fost în mare parte deposedată în Europa după ce Berlinul a preluat controlul filialei locale la sfârșitul anului 2022.
„Presupunem că măsurile luate de Statele Unite nu sunt menite să vizeze filialele Rosneft din Germania, care sunt administrate în regim de încredere de către statul german”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei din Germania.
Joi, UE a înăsprit, de asemenea, sancțiunile împotriva companiei controlate de Kremlin.
Situația este însă diferită în cazul Lukoil. Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia operează sute de benzinării în UE, inclusiv aproximativ 200 în Belgia, deține rafinării mari în România și Bulgaria și păstrează o cotă de 45% într-o fabrică de prelucrare a combustibilului din Țările de Jos.
Lukoil furnizează, de asemenea, petrol Ungariei și Slovaciei, care încă depind de Moscova pentru între 86% și 100% din importurile lor. Profitând de o derogare de la sancțiuni, cele două țări au rezistat constant renunțării la petrolul rusesc, în ciuda presiunilor intense din partea UE.
Până acum, Bruxelles-ul nu a reușit să vizeze în mod direct compania, deși Lukoil a fost asociată cu ocolirea sancțiunilor în blocul comunitar.
Nici Rosneft, nici Lukoil nu au răspuns solicitărilor de comentarii trimise de POLITICO.
Ieșirea din Lukoil
Trezoreria SUA a declarat că „ar putea” impune sancțiuni oricărei persoane care colaborează cu firmele rusești, ceea ce ar însemna că nicio bancă din Europa nu va mai putea gestiona plăți pentru acestea, a explicat Kimberly Donovan, expertă în sancțiuni.
„Acesta va fi un semnal puternic pentru băncile și companiile europene: trebuie să se retragă din aceste relații, altfel se expun riscului de a fi sancționate”, a adăugat ea.
Joi, Comisia Europeană a anunțat că ia în considerare interzicerea propriilor tranzacții cu Lukoil.
Pentru Ungaria și Slovacia, noile sancțiuni stârnesc temeri că livrările de petrol ar putea fi complet oprite. Dacă măsurile vor fi aplicate, „importurile s-ar opri”, a recunoscut un oficial slovac sub protecția anonimatului, adăugând că guvernul „cel mai probabil” va solicita o derogare din partea Washingtonului. Ministerul de Externe al Ungariei nu a răspuns solicitării de comentarii.
Efectele sancțiunilor au început deja să se resimtă. Joi, compania energetică finlandeză Neste a suspendat livrările de combustibil către subsidiara Lukoil, Teboil, ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA și Marea Britanie.
Guvernul olandez consideră, de asemenea, că o vânzare rapidă a participației Lukoil în rafinăria sa din sud-vestul regiunii Zeeland este „cel mai probabil scenariu”, potrivit unei surse apropiate situației.
Rafinăria Neftochim din estul Bulgariei „va trebui să-și oprească activitatea pe 21 noiembrie” dacă nu va fi vândută, a adăugat Martin Vladimirov, analist principal în energie la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia. Ministerul bulgar al energiei a refuzat să comenteze.
„Vor trebui să fie vândute”, a confirmat și un fost executiv Lukoil, subliniind că pentru companie această situație va fi „catastrofală”.
Ultimele date financiare disponibile, din 2023, arată că rafinăria Lukoil din Ploiești a avut o cifră de afaceri de aproape 1,9 miliarde de lei (peste 370 de milioane de euro) și un profit de aproape 63 de milioane de lei (peste 12 milioane de euro).
