Zece evenimente care au marcat anul 2025: Revenirea lui Trump la putere, armistiții fragile și crize climatice

Iată care sunt cele mai importante evenimente potrivit publicației citate:

Trump a zguduit lumea din temelii

Ofensivă protecţionistă, expulzări masive de imigranţi aflaţi în situaţie ilegală, desfiinţarea unor părţi întregi ale statului federal... De la revenirea sa, în ianuarie, la Casa Albă pentru un al doilea mandat, republicanul Donald Trump a luat o serie de măsuri în conformitate cu doctrina sa „America pe primul loc”, emiţând o serie de ordine şi decrete, chiar dacă o serie de decizii ale sale au fost blocate de justiţie.

Acţionând, potrivit criticilor săi, în dispreţ faţă de drepturile fundamentale şi faţă de alte puteri ale statului, Trump şi-a vizat adversarii, a trimis Garda Naţională în mai multe oraşe mari conduse de democraţi, s-a străduit să intimideze mass-media şi a luptat împotriva programelor de diversitate şi incluziune. De asemenea, a desfăşurat o activitate diplomatică intensă, cu mai mult sau mai puţin succes. (Însă cea mai şocantă schimbare a cunoscut-o relaţia cu partenerii europeni - n.r.)

Sondajele arată însă o nemulţumire crescândă a americanilor cu privire la problemele economice, în special costul vieţii. Eşecurile usturătoare înregistrate în alegerile locale pun partidul său într-o poziţie delicată pentru alegerile de la jumătatea mandatului din toamna anului 2026.

Citește și

Jimmy Kimmel, despre suspendarea emisiunii sale și „tirania în plină expansiune” în SUA: „Președintele a pierdut”

Războiul din Ucraina și negocieri de pace complicate

Revenirea la putere a lui Donald Trump a marcat primele eforturi serioase de a pune capăt invaziei ruseşti a Ucrainei, lansată în februarie 2022.

Simpatia şi reproşurile preşedintelui american au oscilat între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. În februarie, Donald Trump l-a criticat pe preşedintele ucrainean în faţa camerelor de filmat din Biroul Oval, reproşându-i că nu este recunoscător faţă de Statele Unite, o scenă rar întâlnită în public, care a şocat

Discuţiile directe dintre ruşi şi ucraineni la Istanbul, urmate de o întâlnire la nivel înalt între Donald Trump şi Vladimir Putin în Alaska, nu au dus la niciun progres concret către pace, iar Washingtonul a anunţat în octombrie sancţiuni împotriva sectorului petrolier rus.

Cu toate acestea, la sfârşitul lunii noiembrie au avut loc negocieri internaţionale pe baza unui proiect de plan american de pace, a cărui versiune iniţială a fost considerată de Kiev şi aliaţii săi europeni ca fiind în mare măsură favorabilă Moscovei.

După un nou ciclu de negocieri cu emisarii lui Trump în decembrie, Ucraina a declarat că s-au înregistrat „progrese”, chiar dacă problema teritoriilor ucrainene controlate de Rusia rămâne un punct de blocaj.

Pe front, armata rusă şi-a continuat înaintarea lentă în est, după ce în martie a alungat complet forţele ucrainene din regiunea rusă de frontieră Kursk.

Între timp, Moscova şi-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice şi a reţelei feroviare ucrainene, în timp ce Kievul a vizat instalaţiile petroliere din Rusia.

Armistițiu precar în Fâșia Gaza

Presiunile americane au dus la un armistiţiu între Israel şi Hamas, la doi ani de la începutul războiului devastator din Fâşia Gaza, declanşat de atacul fără precedent al mişcării islamiste palestiniene pe teritoriul israelian, la 7 octombrie 2023.

Acest armistiţiu a permis retragerea parţială a trupelor israeliene din Fâşia Gaza, schimbul ultimilor ostatici reţinuţi în viaţă în Gaza cu palestinieni deţinuţi de Israel şi o creştere a ajutorului umanitar acordat Gazei, chiar dacă acesta este încă mult sub nivelul necesar, potrivit ONU şi mai multor ONG-uri.

Israelul aşteaptă predarea ultimului cadavru al unui ostatic înainte de a începe negocierile pentru a doua fază a armistiţiului, etapă care, conform unui plan american aprobat de ONU, trebuie să conducă la demilitarizarea Fâşiei Gaza. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că speră să treacă „foarte curând” la această a doua etapă, dar violenţele continuă să zguduie teritoriul, cele două părţi acuzându-se reciproc de încălcarea armistiţiului.

Tensiunile regionale persistă pe măsură ce continuă şi atacurile israeliene asupra bastioanelor mişcării şiite Hezbollah din Liban. Iranul a fost, de asemenea, lovit de raidurile israeliene şi americane asupra instalaţiilor sale nucleare în timpul unui război de douăsprezece zile cu Israelul, în luna iunie, declanşat de un atac israelian. În septembrie, Israelul a vizat liderii Hamas într-un atac fără precedent în Qatar.

Război comercial

Invocând schimburile comerciale defavorabile ţării sale, Donald Trump a instituit, în mai multe etape, suprataxe asupra produselor importate în Statele Unite, care variază în funcţie de ţara sau zona de origine. El a impus, de asemenea, taxe vamale specifice asupra sectoarelor considerate strategice (oţel, aluminiu sau cupru).

În timp ce ţările vizate luau în considerare sau puneau în aplicare represalii comerciale, au fost iniţiate negocieri dure, care au dus în final la numeroase acorduri, cum ar fi cel cu Uniunea Europeană sau, la sfârşitul lunii octombrie, cu China, marcând începutul unui armistiţiu într-un conflict care a zguduit economia mondială.

În schimb, negocierile bilaterale cu Canada au fost suspendate după o campanie publicitară antiprotecţionistă considerată ofensatoare de către preşedintele american.

Sub presiunea de a reduce costul vieţii pentru americani, Donald Trump a decis la jumătatea lunii noiembrie să anuleze taxele vamale pentru anumite produse alimentare, precum cafeaua sau carnea de vită importate.

Un nou papă

Robert Francis Prevost a devenit, la 8 mai, la vârsta de 69 de ani, primul papă american, după decesul predecesorului său, Francisc, al cărui consilier foarte ascultat era. Fumul alb care anunţa alegerea celui de-al 267-lea şef al Bisericii Catolice s-a ridicat deasupra Capelei Sixtine la sfârşitul unui scurt conclav al cardinalilor, care a durat mai puţin de 24 de ore.

Zâmbitor şi discret, născut la Chicago şi numărându-se printre cardinalii moderaţi, el a luat numele de Leon al XIV-lea. Noul suveran pontif, care a fost timp de aproape 20 de ani misionar în Peru, ţară a cărei cetăţenie a dobândit-o, s-a înscris în linia predecesorului său argentinian, cu o orientare decisiv socială, în favoarea săracilor, a migranţilor şi a ecologiei.

În acelaşi timp, a dat garanţii mediilor conservatoare, reautorizând celebrarea unei liturghii tradiţionaliste la Vatican după trei ani de restricţii. De asemenea, a exclus pe termen scurt hirotonisirea femeilor diaconi sau recunoaşterea căsătoriei între persoane de acelaşi sex.

Rezvoltele generației Z

În Asia, Africa sau America Latină, tinerii din generaţia Z (sub 30 de ani) şi-au multiplicat mobilizările împotriva condiţiilor de viaţă, blocării reţelelor sociale sau corupţiei elitelor.

Ei au manifestat în Peru împotriva insecurităţii crescânde şi a clasei politice, sau în Maroc, unde autorităţile s-au angajat să depună eforturi în domeniul social, dar au iniţiat urmăriri penale împotriva a peste 2.000 de persoane.

În alte ţări, protestele, reprimate violent, s-au transformat într-o contestare mai largă a puterii în vigoare: după revoltele din Nepal, premierul maoist K.P. Sharma Oli nu a avut altă opţiune decât să demisioneze. În Madagascar, mişcarea a dus la răsturnarea de către armată a preşedintelui Andry Rajoelina, care a fugit în străinătate. În Tanzania, tinerii au participat în număr mare la manifestaţiile postelectorale, reprimate în sânge.

Steagul pirat din manga One Piece (un cap de mort cu o pălărie de paie), adesea arborat de manifestanţi, a devenit, sub impulsul reţelelor sociale, un simbol al luptei împotriva opresiunii pe mai multe continente.

În Europa, generaţia Z a organizat luni de proteste anticorupţie în Serbia, după prăbuşirea acoperişului unei gări proaspăt renovate.

În Nepal, restricţiile impuse reţelelor sociale au generat proteste soldate cu morţi, care în cele din urmă au dus la demisia prim-ministrului.

Investiții în inteligența artificială

Giganţii tehnologici şi startup-urile specializate au cheltuit sume din ce în ce mai mari pentru a finanţa creşterea vertiginoasă a inteligenţei artificiale (AI). Potrivit cabinetului american Gartner, cheltuielile mondiale în AI ar trebui să atingă aproximativ 1.500 de miliarde de dolari în 2025 (+50% într-un an) şi să depăşească 2.000 de miliarde anul viitor.

Valorile fabuloase pe bursă înregistrate în acest sector – cea a gigantului american de cipuri Nvidia a atins la un moment dat un nivel fără precedent de peste 5.000 de miliarde de dolari – fac însă pieţele să se teamă de o posibilă bulă speculativă.

Îngrijorările legate de AI au fost alimentate şi de noi exemple de dezinformare, acuzaţii de încălcare a drepturilor de autor sau concedieri masive, în special la Amazon.

Părinţii unui adolescent californian care s-a sinucis au acuzat chiar asistentul AI al OpenAI, ChatGPT, că i-a încurajat gestul cu sfaturi precise. De atunci, startup-ul a întărit controalele parentale, în timp ce California a promulgat o legislaţie care reglementează agenţii conversaţionali, sau „chatbots”.

Iar Australia a devenit prima ţară din lume care a interzis reţelele sociale pentru tinerii sub 16 ani.

Jaf spectaculos la Luvru

Pe 19 octombrie, hoţi îmbrăcaţi în veste de muncitori au pătruns în plină zi, folosind un lift de marfă utilizat de obicei la mutări, în prestigiosul muzeu parizian Luvru, după ce au spart o fereastră. Au tăiat vitrinele cu un disc dur şi au furat bijuteriile Coroanei, estimate la 88 de milioane de euro, totul în opt minute.

În timp ce fugeau cu scuterul, au scăpat coroana împărătesei Eugénie (soţia lui Napoleon al III-lea), care a fost găsită deteriorată.

Acest jaf spectaculos a fost comentat în întreaga lume şi a scos la iveală deficienţele de securitate ale celui mai faimos muzeu de pe planetă.

Patru bărbaţi suspectaţi de a fi făcut parte din grupul de comando au fost acuzaţi şi închişi, dar prada nu a fost găsită până în prezent.

(Nu a fost găsită prada nici în cazul unui alt jaf răsunător cu care a început anul, cel al obiectelor dacice din aur sustrase de la Muzeul Drents din Olanda - n.r.)

Lovituri americane în Caraibe și Pacific

Din august, Washingtonul a desfăşurat un important dispozitiv militar în largul Venezuelei, oficial pentru a combate traficul de droguri către Statele Unite.

În ultimele săptămâni, în Caraibe şi Pacific au fost efectuate o serie de atacuri împotriva ambarcaţiunilor suspectate că transportau droguri, soldate cu o sută de morţi, operaţiuni a căror legalitate a fost pusă la îndoială de experţi.

Caracasul vede în acest lucru un pretext pentru a-l răsturna de la putere pe preşedintele Nicolas Maduro şi pentru a pune mâna pe rezervele de petrol ale ţării.

După ce a confiscat, pe 10 decembrie, un petrolier care transporta ţiţei venezuelean, Washingtonul a anunţat un „blocaj total” împotriva „petrolierelor sancţionate” care se îndreaptă spre Venezuela sau părăsesc această ţară.

Washingtonul îl acuză pe Nicolas Maduro că este şeful unui cartel şi oferă o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru capturarea sa.

Evenimente climatice

Inundaţii mortale, furtuni puternice... Fenomenele meteorologice extreme s-au succedat, frecvenţa şi intensitatea lor fiind accentuate de schimbările climatice generate de activitatea umană, potrivit oamenilor de ştiinţă.

Uraganul Melissa, unul dintre cele mai puternice care au lovit vreodată Caraibe, a devastat regiuni întregi din Jamaica şi a inundat Haiti şi Cuba.

În Asia de Sud-Est, Filipine a fost lovită în mai puţin de două luni de taifunurile Ragasa, Kalmaegi şi Fung-wong. Vietnamul a fost devastat de furtuni, inundaţii şi alunecări de teren, în timp ce două furtuni tropicale au provocat sute de morţi la sfârşitul anului în Sri Lanka şi Indonezia.

Pe măsură ce temperaturile au crescut, incendiile forestiere s-au intensificat în Europa, cu un număr record de hectare arse în timpul verii. Regiunea franceză din jurul Mediteranei a cunoscut cel mai grav incendiu din ultimii 50 de ani.

În Statele Unite, incendiile provocate de fulgere au dus la închiderea, la jumătatea lunii iulie, a părţii nordice a celebrului Grand Canyon (Arizona) pentru restul sezonului turistic.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"