Cum arată Tezaurul României de la Moscova, pe care Rusia nu vrea să îl returneze. Documente publicate de BNR. FOTO
Banca Naţională a României lansează o nouă secţiune pe site-ul instituţiei despre istoricul Tezaurului evacuat la Moscova în perioada 1916 - 1917 şi eforturile de repatriere a acestuia.
„Consecventă misiunii sale de a promova problematica Tezaurului transportat la Moscova în timpul Primului Război Mondial şi răspunzând cererilor din ţară şi străinătate de a facilita accesul la datele despre Tezaur, cât şi la acţiunile întreprinse pentru a recupera această avuţie naţională, banca centrală prezintă o serie de materiale-sinteză, disponibile în limbile română, engleză şi, în curând, în franceză, imagini relevante din epocă, precum şi copii ale documentelor originale din arhiva proprie", susţin reprezentanţii BNR.
BNR prezintă documente și imagini din arhiva proprie
Banca Naţională a României este păstrătoarea dosarului „Tezaur", care reuneşte toate documentele privind depozitarea stocului său de aur, în greutate de 91,5 tone aur fin, la Moscova, precizează sursa citată.
„Aurul BNR aflat în Rusia de peste un secol rămâne în continuare o creanţă neonorată de către moştenitorul de drept al depozitarului-garant", se menţionează în comunicat.
Prin accesarea noii secţiuni se găsesc informaţii sistematizate, unele fiind inedite, despre: „Activităţi pentru promovarea problemei Tezaurului", "Expoziţie - Tezaurul BNR de la Moscova", "Istorie Tezaur", "Inventarul Tezaurului", "Restituiri parţiale" şi "Acte în sprijinul repatrierii Tezaurului".
Cât valora Tezaurul în 1917
Protocolul, încheiat la 16 februarie 1917, în urma verificărilor efectuate, consemna că au fost depuse la Kremlin: „1738 de lăzi conținând valori ce constituie proprietatea particulară a Băncii Naționale a României în sumă de 314.580.456 lei aur și 84 bani și alte două lăzi cu valoare de 7.000.000 lei aur, adică în total 1740 de lăzi sigilate cu sigiliile Băncii Naționale a României, în sumă totală de 321.580.456 lei aur și 84 de bani”. Securitatea depozitului era garantată de Guvernul imperial rus.
Moscova ignoră datoria de a returna tezaurul
Aurul pe care România l-a dat Rusiei țariste în urmă cu mai bine de 100 de ani, când a considerat că valorile naționale trebuie trimise dincolo de granițele fragile ale statului, dat fiind Primul Război Mondial, a determinat apoi URSS-ul și Rusia de azi să nu îl mai înapoieze statului român, fiind astfel o datorie pe care Moscova o ignoră cu desăvârșire, deși există un acord semnat. În prezent, valoarea Tezaurului românesc nereturnat de ruși se ridică la 8 miliarde de euro.
tezaur romania la moscova
tezaur romania la moscova
tezaur romania la moscova
tezaur romania la moscova
tezaur romania la moscova
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
documente tezaurul romaniei la rusia
Tezaur
Iată ce scriu polonezii despre aurul românesc nereturnat de ruși:
„Suntem în decembrie 1916, iar România se află în criză. La doar câteva luni după ce a intrat în Primul Război Mondial de partea aliaților – Rusia, Franța și Marea Britanie – regatul se află pe marginea prăpastiei: trupele germane, sprijinite de aliații lor austro-ungari, otomani și bulgari, au ocupat Bucureștiul.
Guvernul român, familia regală și principalele instituții ale țării se retrag, urmând un drum spre est, către orașul Iași, care urma să devină capitala temporară a României.
Dar nici acolo nu se simt în siguranță: cu independența țării în pericol, oficialii decid că valorile naționale trebuie trimise dincolo de granițele fragile ale statului.
Semnează un acord cu aliatul lor, Rusia țaristă, iar în scurt timp două trenuri transportă artefacte culturale neprețuite, bijuterii regale și – cel mai important – 91,5 tone de aur din rezervele Băncii Naționale a României, pentru a fi păstrate în siguranță.
Dar aurul nu a mai fost returnat; acesta a rămas în seifurile rusești pe măsură ce comunismul și Războiul Rece au trecut. Pentru români, sentimentul de nedreptate legat de aur arde de peste un secol”.
Cronologie: Cum a ajuns Tezaurul României la Moscova
Potrivit BNR, trenul care transporta în 1740 de lăzi tezaurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria a plecat de la Iași la 15 decembrie 1916, ajungând la Moscova cinci zile mai târziu, la 20 decembrie 1916. Valorile românești au fost depozitate la Kremlin în compartimentul de tezaur al Băncii de Stat din Moscova. În intervalul 9 ianuarie – 16 februarie 1917 s-a realizat inventarierea amănunțită a lăzilor aduse de la Iași. La finalul operațiunii a fost încheiat un nou protocol semnat de reprezentanții Ministerului de Finanțe și Băncii de Stat din Rusia, precum și de reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Guvernului român.
► 27 august 1916
România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei (Franța, Anglia, Imperiul Rus și Italia).
► septembrie – decembrie 1916
Două treimi din teritoriul României au fost ocupate de armatele Puterilor Centrale.
► 21 septembrie 1916
Rezerva metalică a Băncii Naționale a României a fost transferată la Sucursala BNR din Iași.
► noiembrie 1916
Instituțiile centrale ale Statului Român, inclusiv Banca Națională a României, au fost evacuate la Iași, care a devenit „capitala rezistenței naționale”.
► 6 decembrie 1916
Orașul București a fost ocupat de armatele Puterilor Centrale.
► 27 decembrie 1916
Primul transport la Moscova: Tezaurul BNR și bijuteriile Reginei Maria. Reprezentanții guvernelor rus și român și cei ai BNR au semnat, la Iași, protocolul privind evacuarea la Moscova a 91,3 tone de aur fin (monede și lingouri în valoare de 314 580 456,84 lei) și a bijuteriilor Reginei Maria (2 casete, în valoare de 7 milioane lei).
► 3-4 ianuarie 1917
Tezaurul BNR a ajuns la Moscova, fiind depozitat în compartimentul de tezaur al Băncii de Stat a Rusiei de la Kremlin.
► 16 februarie 1917
Delegații Ministerului de Finanțe Rus, reprezentanții BNR și consulul român de la Moscova au semnat protocolul, prin care s-a finalizat inventarierea Tezaurului BNR.
► 9 august 1917
Al doilea transport al Tezaurului la Moscova. Ministrul Rusiei la Iași, ministrul român de Finanțe și delegații BNR au semnat protocolul prin care Banca Națională a României a trimis la Moscova valori evaluate la 1 594 336 721,09 lei, inclusiv 170 kg aur fin, în monede, în valoare de 574 523,57 lei. Astfel, stocul de aur al BNR, evacuat la Moscova a ajuns la 91,5 tone aur fin, în valoare de 315 179 980,41 lei. În total, valorile românești trimise la Moscova în cel de-al doilea transport (valorile Casei de Depuneri și Consemnațiuni, ale Muzeului de Antichități, Pinacotecii Statului, Muzeului „Kalinderu”, Academiei Române, Arhivelor Statului) au fost evaluate la 7,5 miliarde lei.
► 18 august 1917
Reprezentanții Sucursalei Moscova a Băncii de Stat a Rusiei și delegații Băncii Naționale a României au semnat la Moscova, în prezența consulului român în Rusia, protocolul prin care lăzile cu cele 170 kg aur fin au fost depozitate în Sala Armelor, la Kremlin, unde se afla tezaurul BNR din primul transport.
► vara – toamna 1917
Armata Română a reușit să oprească ofensiva germană prin victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, dar cucerirea puterii politice în Rusia de către bolșevici, în noiembrie 1917, a obligat România, rămasă singură pe tot frontul de Est, să încheie armistițiul cu Puterile Centrale.
► 26 ianuarie 1918
Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, expulzarea tuturor diplomaților români și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. V.I. Lenin a declarat în numele Sovietului Comisarilor Poporului că „Fondul de aur al României, aflat în păstrare la Moscova, se declară intangibil pentru oligarhia română. Puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
► 9 aprilie 1918
Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România.
► 28 noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei a votat unirea Bucovinei cu România.
► 1 decembrie 1918
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei cu România.
► decembrie 1918
Instituțiile centrale ale Statului Român, inclusiv Banca Națională a României, au revenit la București.
► 1920 – 1924
În cadrul tratativelor bilaterale de la Copenhaga, Varșovia și Viena, sovieticii au refuzat să recunoască unirea Basarabiei cu România și nu au acceptat restituirea Tezaurului Băncii Naționale.
► aprilie – mai 1922
Conferința financiară de la Genova a stabilit ca Guvernul sovietic să restituie Guvernului român valorile depozitate la Moscova.
► mai – iunie 1935
În urma reluării relațiilor diplomatice, URSS a restituit României o parte din valorile evacuate la Moscova în 1916 și 1917, dar nimic din stocul de aur al Băncii Naționale.
► august 1956
URSS a predat României o altă parte din valorile depuse la Moscova în anul 1917, respectiv: tablouri, obiecte de artă veche românească, monede, medalii, tezaurul de la Pietroasa, dar nimic din stocul de aur al Băncii Naționale.
► 3 – 11 septembrie 1965
Delegația PCR aflată în vizită la Moscova a readus în discuție problema tezaurului BNR, evacuat la Moscova în anii Primului Război Mondial.
► 4 iulie 2003
Au fost semnate Tratatul dintre România și Federația Rusă și Declarația comună a miniștrilor afacerilor externe român și rus, în baza căreia s-a constituit Comisia comună româno-rusă (Comisia româno-rusă pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema tezaurului Băncii Naționale a României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial), care s-a întâlnit de 5 ori, ultima dată la Moscova, în noiembrie 2019. Protocolul comun al sesiunii din martie 2016 de la Sinaia consemna „documentele prezentate de partea română reprezintă documente autentice, cu valoare de tratat internațional, care atestă depunerea de către România în Rusia (la Moscova) a bunurilor din Tezaurul său (inclusiv tezaurul BNR)”.
► 5 martie 2024
Banca Națională a României a vernisat în cadrul Parlamentului European expoziția The Gold Treasure of National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – a claim older than a century,
► 14 martie 2024
Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, prin care solicită Federației Ruse să returneze complet Tezaurul Băncii Naționale a României, care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917. În același timp, „invită Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți”.
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
BNR
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
