În total, băncile centrale din întreaga lume au cumpărat 321,2 tone de aur în trimestrul al treilea, cu 42% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform The Moscow Times.

Banca Centrală a Rusiei s-a numărat printre puținele instituții care au vândut aur: aceasta a scos din rezervele valutare și de aur 18,66 tone de lingouri, depășind cu mult ceilalți vânzători, potrivit Consiliului Mondial al Aurului (World Gold Council – WGC).

Banca Centrală a Kârgâzstanului a vândut, de asemenea, 0,95 tone de aur. Au mai renunțat la acest metal prețios băncile centrale din Germania, Singapore și Mexic, cu 0,19 tone, 0,08 tone și, respectiv, 0,02 tone.

Cel mai mare cumpărător de aur a fost Banca Populară a Chinei, care și-a suplimentat rezervele cu 63,14 tone. Achiziții importante au fost realizate și de băncile centrale din Polonia, Uzbekistan și Kazahstan, care au cumpărat 40,45 tone, 14,45 tone și, respectiv, 13,52 tone, conform statisticilor WGC.

Banca Centrală a Rusiei vinde aur de zece luni consecutiv, în cadrul operațiunilor de „oglindire” a tranzacțiilor Ministerului Finanțelor.

Banca a folosit aurul din Fondul Național de Bunăstare pentru a acoperi deficitul bugetar, care a ajuns la 7,3 trilioane de ruble în acest an și la peste 22 de trilioane de ruble de la începutul războiului.

Cu un trimestru înainte, rezervele de aur ale Băncii Rusiei scăzuseră cu 21,77 tone. În perioada decembrie-septembrie, conform propriilor statistici ale instituției, cantitatea de aur din rezervele Rusiei s-a redus cu două milioane de uncii troy, echivalentul a aproximativ 62 de tone.

Vânzarea metalului prețios din rezervele de aur și valută reprezintă cea mai mare operațiune de acest fel pentru Rusia din 1998, când s-a prăbușit sistemul piramidal al titlurilor de stat pe termen scurt, guvernul rus a intrat în incapacitate de plată a datoriei publice, iar țara a fost cuprinsă de o criză financiară.

Atunci, Banca Centrală a vândut 3,8 milioane de uncii troy de aur, echivalentul a 118 tone, în decurs de trei luni. Totuși, până la sfârșitul anului, o parte dintre lingouri au fost răscumpărate, iar rezervele de aur ale instituției s-au redus pe întregul an cu 1,6 milioane de uncii, adică aproximativ 50 de tone. Prin urmare, scăderea a fost mai mică decât cea înregistrată în prezent.

Ulterior, Kremlinul a acumulat constant aur în rezerve, iar de la sfârșitul anilor 1990 și-a majorat de peste cinci ori deținerile de metal prețios.

La începutul anului 2022, rezervele ajunseseră la 74 de milioane de uncii troy, echivalentul a aproximativ 2.300 de tone, plasând Rusia pe locul al cincilea la nivel mondial.

O parte din aurul vândut de Rusia ajunge în China, care și-a majorat în acest an importurile de metal prețios rusesc până la niveluri record. În perioada ianuarie-iulie, potrivit datelor vamale chineze, aproximativ 100 de tone de aur de origine rusă au ajuns în Hong Kong, de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

După ce piața londoneză, cea mai mare din lume, a închis accesul aurului provenit din Federația Rusă, exportatorii ruși și-au redirecționat livrările către est, afirmă Debajit Saha, analist la LSEG.

Fluxurile de aur rusesc s-au îndreptat către China încă din primul an al războiului, iar de atunci metal prețios în valoare de 35 de miliarde de dolari a fost exportat prin Hong Kong, potrivit unei analize realizate de Financial Times.