Rivalul lui Putin avertizează Europa: Pregătiţi-vă pentru al doilea Război Rece, indiferent de ce se va întâmpla în Ucraina
Mihail Hodorkovski, unul dintre cei mai mari critici ai Kremlinului, care a cunoscut închisorile ruseşti şi care acum trăieşte în exil, avertizează Europa să se pregătească pentru o confruntare pe termen lung cu Rusia.
Fostul oligarh din domeniul petrolier a explicat pentru POLITICO că Rusia va avea nevoie de zeci de ani pentru a depăşi „naraţiunea imperialist-militară” promovată de Vladimir Putin şi că un moment-cheie în care liderul de la Kremlin putea fi vulnerabilizat a fost deja ratat.
„Ar trebui să ne aşteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puţin 10 ani”, a prezis fostul magnat petrolier Hodorkovski, săptămâna aceasta, în cadrul unui eveniment privat la Bruxelles.
Potrivit fostului oligarh exilat, singurul factor de descurajare împotriva unei noi agresiuni ruseşti împotriva Europei în această perioadă ar fi ca preşedintele Vladimir Putin să fie convins că Occidentul reprezintă o ameninţare militară credibilă.
În timpul Războiului Rece, care a durat aproape jumătate de secol, Uniunea Sovietică şi Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa şi un potenţial război nuclear. În prezent, oficiali de top europeni şi ai NATO susţin că Rusia reia o politică de uzură a adversarului, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul şi a semăna diviziune.
Hodorkovski, care a petrecut zece ani în spatele gratiilor în sistemul penitenciar al lui Putin şi care acum locuieşte la Londra, a minimizat eficacitatea sancţiunilor occidentale în influenţarea Kremlinului, spunând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”.
El s-a arătat la fel de sceptic cu privire la faptul că strategia de lungă durată a Ucrainei de a folosi drone împotriva rafinăriilor de petrol ruseşti ar putea paraliza maşinăria de război a Kremlinului.
„Chiar şi cea mai puternică dronă, chiar şi o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski, fostul proprietar al gigantului petrolier Iukos şi cândva cel mai bogat om din Rusia.
„O instalaţie tipică din Siberia se întinde de obicei pe 1.500 de hectare. Daunele provocate sunt echivalente cu a călca pe cineva pe picior”, a spus el.
Momentul când Putin putea fi vulnerabilizat
În realitate, a argumentat Hodorkovski, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi fisurată în mod realist ar fi fost în primii doi ani după începerea invaziei sale pe scară largă, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina.
Dar, a adăugat el ironic, „avem o tradiţie (în Rusia) ca dictatorii noştri să plece undeva între vârsta de 70 şi 80 de ani”.
Putin a împlinit 73 de ani în octombrie.
Luna trecută, autorităţile ruse au deschis un nou dosar penal împotriva lui Hodorkovski, acuzându-l că a condus o „organizaţie teroristă” şi că a complotat pentru o preluare violentă a puterii cu ajutorul paramilitarilor ucraineni. În comunicatul său, Serviciul Federal de Securitate (FSB) a enumerat şi alte 22 de persoane legate de Comitetul Anti-Război Rus al lui Hodorkovski, care grupează ruşi exilaţi cu orientare de opoziţie.
Unii dintre cei numiţi de FSB au ispăşit deja pedepse cu închisoarea în Rusia sau s-au confruntat cu ameninţarea urmăririi penale pentru activităţile lor politice. Dar lista include şi academicieni şi oameni de afaceri.
Hodorkovski, un caz emblematic
Hodorkovski însuşi a petrecut un deceniu într-o colonie penală din Siberia înainte de a fi graţiat în 2013, într-un caz de referinţă considerat pe scară largă ca fiind actul de deschidere al campaniei lui Putin de a zdrobi disidenţa. Deşi cazul s-a concentrat pe evaziune fiscală şi alte acuzaţii financiare şi a dus la exproprierea Iukos, acesta a fost considerat în primul rând un avertisment politic pentru criticii Kremlinului.
Noile acuzaţii împotriva lui Hodorkovski şi a aliaţilor săi au venit la doar două săptămâni după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a declarat că va crea o „platformă de dialog” cu forţele democratice de opoziţie din Rusia.
Vorbind la Bruxelles, Hodorkovski a spus că reacţia puternică a Kremlinului a arătat „cât de tulburat este Putin de ideea că forţele democratice ruseşti câştigă legitimitate, chiar şi simbolic”.
Deşi persoanele numite de FSB locuiesc deja în străinătate şi se află în afara sferei de influenţă juridică imediată a Kremlinului, mai multe dintre ele au raportat că au întâmpinat probleme cu băncile europene şi afirmă că acuzaţiile de terorism le-ar putea complica călătoriile, de teamă să nu fie extrădate în Rusia.
„Generaţia mea nu va apuca”
Hodorkovski a declarat pentru POLITICO că este încrezător că într-o zi se va întoarce într-o Rusie post-Putin, dar a avertizat că va dura zeci de ani până când ţara se va elibera de „naraţiunea imperialist-militară” care prezintă Rusia ca fiind înconjurată de duşmani şi justifică invadarea vecinilor săi.
„Generaţia mea nu va apuca să vadă ziua în care societatea rusă va reveni la normalitate”, a prezis el.
Întrebat dacă această perspectivă îl descurajează, Hodorkovski a zâmbit. „Când lucrezi în industria grea, te obişnuieşti să iniţiezi procese care te vor depăşi. De la explorarea unui câmp petrolifer până la producţie pot trece 15 ani sau mai mult”, a răspuns el. „Viitorul este la fel de real pentru mine ca şi prezentul şi mă motivează”, a adăugat disidentul.
