Guvernul a condamnat „violenţele urbane” şi a atribuit responsabilitatea partidului La France Insoumise (LFI), formaţiune de stânga radicală, relatează News.ro, citând AFP.
Liceenii mobilizaţi solicită suplimentarea resurselor umane şi financiare alocate învăţământului public. Printre nemulţumirile lor se numără presiunea exercitată de Parcoursup, platforma naţională de admitere în învăţământul superior, lipsa profesorilor care să-i înlocuiască pe cei absenţi, starea degradată a unor clădiri şi programul şcolar prea încărcat.
Potrivit autorităţilor, joi au fost înregistrate aproximativ 900 de acţiuni în faţa liceelor din toate departamentele Franţei, iar forţele de ordine au efectuat aproape 2.000 de reţineri.
Peste 300 de poliţişti şi jandarmi au fost răniţi, ministrul de interne, Laurent Nuñez, condamnând ceea ce a descris drept „o violenţă dezlănţuită”.
Serviciile premierului au afirmat că protestele au degenerat în „violenţe urbane” şi au susţinut că ar fi vorba despre o „manevră organizată de LFI şi de reprezentanţii săi din extrema stângă”.
Manuel Bompard, coordonatorul LFI, i-a cerut imediat guvernului „să nu cadă în teoria conspiraţiei”.
Directori de liceu, elevi şi poliţişti răniţi
În numeroase oraşe, pubelele au fost răsturnate pe carosabil, iar în faţa sau în interiorul unor instituţii de învăţământ au fost aprinse focuri. Au fost aruncate diverse obiecte, staţii de autobuz au fost deteriorate, iar în unele zone au fost folosite artificii şi gaze lacrimogene, au constatat jurnaliştii AFP.
Mai mulţi directori de liceu au fost agresaţi sau insultaţi, inclusiv în Normandia, la Clermont-Ferrand şi în Pas-de-Calais.
La Marsilia, membri ai conducerii liceului Victor Hugo au fost agresaţi, iar pompierii au fost atacaţi în timp ce intervenau la un incendiu izbucnit în faţa liceului Saint-Exupéry. În apropierea aceleiaşi instituţii, un jurnalist al postului M6 a fost agresat, iar camera sa de filmat a fost distrusă.
Aproximativ 40 de licee din departamentul Bouches-du-Rhône vor desfăşura vineri cursurile online.
La Perpignan, unde şase licee au fost blocate, o tânără a fost rănită în timpul unei manifestaţii de un obiect aruncat din mulţime, potrivit poliţiei.
În departamentul Marne, 13 poliţişti naţionali au fost răniţi uşor, potrivit prefecturii.
La Paris, un poliţist municipal a fost rănit de tineri care i-au atacat maşina, a anunţat primarul socialist Emmanuel Grégoire. Tot în capitală, „o tânără locotenentă stagiară de la prefectura de poliţie a fost urmărită, trântită la pământ şi agresată de mai mulţi indivizi în arondismentul 20 din Paris”, a scris joi seara ministrul de interne pe X.
Ministrul educaţiei naţionale, Édouard Geffray, a vorbit despre 235 de persoane rănite în sistemul de învăţământ, dintre care 65 de membri ai personalului şi 160 de elevi. Potrivit ministrului, o asemenea situaţie „nu s-a întâmplat niciodată”.
În faţa actelor de violenţă, ministrul justiţiei, Gérald Darmanin, a anunţat pe X că i-a reunit prin videoconferinţă pe cei 36 de procurori generali, pentru „a le cere o mare fermitate în răspunsul penal faţă de autorii acestor fapte inadmisibile”.
Elevii cer investiţii în educaţie
Protestatarii afirmă că mobilizarea are la bază, în primul rând, nemulţumiri legate de condiţiile din sistemul de educaţie.
„Protestăm împotriva claselor supraaglomerate, împotriva acestui guvern care (...) nu investeşte în încălzire, în sisteme de climatizare şi în salariile profesorilor noştri”, a declarat pentru AFP Maëlle, o elevă de liceu în vârstă de 16 ani, din Caen.
O altă elevă susţine că protestele reprezintă singura modalitate prin care tinerii consideră că pot atrage atenţia autorităţilor.
„Tinerii trebuie să facă scandal ca să fie auziţi, nu avem altă soluţie”, a afirmat Lola, elevă în clasa a X-a, în faţa unui liceu blocat din Rennes.
Studenţii s-au alăturat joi mişcării de protest. În învăţământul superior, „aproximativ patruzeci de instituţii” au înregistrat „câteva blocaje şi câteva acte de vandalism” joi, potrivit ministrului de resort, Philippe Baptiste.
La proteste s-au alăturat şi elevi de gimnaziu.
Ministrul educaţiei urmează să primească vineri reprezentanţii sindicatelor din învăţământ şi ai asociaţiilor de liceeni, printre care Uniunea Sindicală a Liceenilor, una dintre principalele organizaţii implicate în mobilizare, precum şi reprezentanţii părinţilor şi ai Consiliului Naţional al Vieţii Liceene.
Guvernul denunţă o „escaladare iresponsabilă”
Premierul Sébastien Lecornu le-a cerut miniştrilor să renunţe la deplasările programate în următoarele zile, pentru ca prefecţii să se poată concentra asupra gestionării protestelor.
Încă de luni, premierul denunţase pe reţeaua X ceea ce a numit o „escaladare iresponsabilă” din partea aleşilor LFI, care au făcut apel la „extinderea” mişcării de blocare a liceelor.
Liderul formaţiunii Les Insoumis, Jean-Luc Mélenchon, a replicat acuzându-l pe premier că a „ordonat reprimarea” mişcării, pe care a asociat-o cu „un evident iz rasist”.
Reacţiile politice au fost numeroase. Liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a criticat „iresponsabilitatea guvernului”, în timp ce Bruno Retailleau, candidatul republicanilor (LR) la alegerile prezidenţiale, a cerut interzicerea LFI.
Trei anchete după rănirea unor elevi
IGPN, organismul francez responsabil cu investigarea activităţii poliţiei, a deschis trei anchete după ce mai mulţi liceeni au fost răniţi în timpul blocajelor organizate în faţa instituţiilor de învăţământ.
În paralel cu mobilizarea elevilor şi studenţilor, guvernul a prezentat proiectul de buget pentru 2027. Documentul prevedea, printre altele, introducerea unor taxe de înscriere pentru anumite categorii de elevi, măsură considerată „o provocare” de stânga şi de mai multe sindicate.
În cursul serii, ministrul educaţiei a anunţat însă că guvernul renunţă la această măsură.
O nouă zi de mobilizare este programată pentru 6 octombrie, iar autorităţile se aşteaptă la o participare numeroasă.
