Proiectul „Piațete libere” propune transformarea a zece spații stradale în locuri cu mai mult spațiu verde, umbră și bănci. Grațian Mihăilescu, consilier UE pentru orașe inteligente, a vorbit, la PRO Verde, despre acest proiect.
“Este un concept în care încercăm să facem oraș mai frumos, mai sănătos, mai prietenos. Este un proiect de regândire a unor piațete. (…) Fiecare din cele 10 piațete are o valoare la nivel de istorie și la nivel de arhitectură, care nu este pusă în vizibilitate datorită mașinilor care blochează acele piațete”, spune el.
Spațiile ce urmează a fi reabilitate se află în zona Armenească–Moșilor–Plantelor, străzi cu o moștenire arhitectonică remarcabilă. Proiectul urmărește să pună în valoare clădirile și să creeze locuri de întâlnire și pentru evenimente culturale în cartiere.
Șoferii amenință cu procese
Pentru a testa ideea, circulația a fost oprită temporar, într-un weekend. Momentan, piațetele Bucureștiului sunt pline de mașini, noxe și aglomerație.
Grațian Mihăilescu susține că, la consultări, echipa a primit chiar și amenințări de la șoferi, pentru încercările de a transforma spațiul într-unul mai prietenos pentru oameni.
Grațian Mihăilescu: Au zis că ne dau în judecată, și înțelegem. De aceea, lucrurile sunt destul de sensibile.
Ramona Țintea: Dar ați prevăzut în astfel de zone, de exemplu, și parcări? Oamenii unde își duc mașinile?
Grațian Mihăilescu: Trebuie date alternative. De obicei, oamenilor nu le prea convine să parcheze la 50, 100, 200 m și să vină pe jos, ci vor să aibă totul… Să se întâmple la ei acolo, în fața casei. E o chestie de percepție. Din păcate, trăim într-o Românie, care se comportă la nivel de utilizare a orașului la fel cum se comportau europeni în anii ‘70”.
Cel mai relevant exemplu prezentat este Amsterdam, care a suferit o transformare remarcabilă, iar azi este un reper pentru mobilitatea urbană.
„Cred că pe termen scurt creează aceste disensiuni, dar pe termen lung aceasta este varianta câștigătoare. Din păcate, prea puțină lume gândește pe termen lung. Toată lumea vrea imediat și genul acesta de proiecte nu se întâmplă peste noapte”, a precizat Mihăilescu.
Orașe mai verzi în România, dar fără buget dedicat
Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2 al Bucureștiului au fost selectate de Comisia Europeană pentru a deveni mai verzi până în 2030. Există și o platforma națională, care ar fi trebuit să sprijine această transformare, dar deocamdată este blocată. Motivul? Nu există bani dedicați proiectelor. Unele investiții au început, susține Grațian Mihăilescu, însă lipsa sprijinului financiar național frânează demersul.
Planurile includ mai mult spațiu verde, transport mai puțin poluant, piste de biciclete și renovarea blocurilor pentru reducerea consumului de energie. Mihăilescu speră ca orașele să primească finanțări dedicate pentru a transforma planurile în investiții.
Din 2022, Grațian Mihăilescu este membru consultativ al Misiunii Europene pentru orașe inteligente și neutre climatic. În România, conduce UrbaniseHub, un organism care adună specialiști din diferite domenii și gândesc soluții pentru orașe mai verzi.
